{"title":"[product-group] Traditonal Samoan tattooing","description":"","products":[{"product_id":"taina-o-le-tatau-samoa-he2948","title":"Tāina o le tatau Samoa - HE2948","description":"\u003ch2\u003eTāina o le tatau Samoa\u003c\/h2\u003e\n\u003ch3\u003e‘O le ā le Tatau?\u003c\/h3\u003e\n\u003cp\u003eO le tatau o le lā’ei Samoa moni ‘ua fa’atinoina lona tāina i ‘auala fa’asāmoa ma’ua sili atu nei i le lua afe tausaga. E tele tagata Pasefika ‘ua tātāina a lātou tatau fa’aleagānu’u.\u003c\/p\u003e\n\u003ch3\u003e‘O ai e fa’atinoina le tāina o le tatau?\u003c\/h3\u003e\n\u003cp\u003eO le tā tatau a Sāmoa ‘ua ta’ua o le Tufuga. O lenei tōma’i e tu’u fa’asolo mai le tufuga i lona atalii, e ā’oga fa’ata’ita’i ai i le tāina o le tatau (pe’a) mai le tele o tausaga. O tufuga ‘ua a’oa’oina ma fa’aaluina le tele o taimi e a’oa’o ma fa’amāsani ai i le tāina o mamanu e fa’aaogāina ai le au.\u003c\/p\u003e\n\u003ch3\u003eE fa’apēfea ona fa’atinoina le tāina o le tatau?\u003c\/h3\u003e\n\u003cp\u003eO le au e fausia mai i nifo o pua’a ta’avao ‘ua fa’amataina ma ‘ua saisai’ina fa’atasi ma se fāsi una o le laumei i se ‘au lā’au. ‘Ua fa’aaogāina e le tufuga se lā’au ‘ua taua o le sausau e tātā ai le au ua fufui’ina i le lama e fa’ailoga ai le mamanu i le pau o le tino.\u003c\/p\u003e\n\u003ch2\u003eFa’afitauli (A’afiaga)\u003c\/h2\u003e\n\u003cp\u003eO tāga tatau fa’alēagānu’u e i ai ona fa’afitauli.O le fa’amanuaina o le pa’u, o lona uiga ‘ua fa’afaigōfieina ona a’afia i siama. O le a’afiaga o manuaga o le pa’u e o’o ina fa’atupulaia ai ma’i ma mā’ila’ila ai le tino.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eE o’o lava i vāega o le toto ‘ua i ai lona a’afiaga e mafai ona pipisi atu ai siama:\u003c\/p\u003e\n\u003cul\u003e\n\u003cli\u003eO siama ‘ua fa’asalalauina i le toto o lo’o i ai:\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003eO siama e mafua ai a’afiaga o le pau\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003eO a’afiaga o ne’i siama e ono maua ai i le Ate fefete B ma le C ma o’o ina le mafai ai ona toe togafitia pe maua ai fo’i i le kanesa.\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003eO siama o le HIV e tupuga mai ai le AIDS.\u003c\/li\u003e\n\u003c\/ul\u003e\n\u003cp\u003eO le tū ma le aga o le tāina o le tatau e fa’aaogāina ai le au ma le lama ‘ua fa’afaigatā ai ona fa’aitiitia nisi o a’afiaga mai siama o le toto’ ua pisia. O le lava o le silafia o le tufuga i ‘auala o le soifua mālōlōina e mafai ona fa’aitiitia ai fa’afitauli.\u003c\/p\u003e\n\u003ch2\u003ePe’ā fia tāina sau tatau…\u003c\/h2\u003e\n\u003cul\u003e\n\u003cli\u003eO lou lava tino, ma o lau lava filifiliga. Sā’ili ni fa’amatalaga e fe’soasoani mō se filifiliga atamai. E taua ona fa’amautinoa e lau tufuga le lelei ona tāina o lau tatau i se ‘auala saogalēmu.\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003eIa muamua ona va’ai ma talanoa i lau foma’i fa’ale’āiga ‘aemaise lava pe afai ua e mana’o i se tatau (pe’a).\u003c\/li\u003e\n\u003c\/ul\u003e\n\u003cp\u003eFa’atalatalanoa ni a’afiaga o le soifua mālōlōina e i ai le (ma’i suka) po’o ni popolega e ono āfāina ai lou vave malosi pe afai e uma ona taina lau tatau.\u003c\/p\u003e\n\u003ch2\u003e‘O ā ni lagona e tulai mai\u003c\/h2\u003e\n\u003cp\u003e‘Aua e te fefe i le fesiligia o lau tufuga tā tatau\u003c\/p\u003e\n\u003cul\u003e\n\u003cli\u003eE taua le mamā o le tino a’o le’i ‘āmataina lau tatau, ia muamua tā’ele, fa’aaogā le fasimoli, fufulu mamā lelei le pau a’o le’i āmatalia le tatau.\u003c\/li\u003e\n\u003c\/ul\u003e\n\u003cp\u003eO le Tufuga ma le autāpe’a e tatau ona:\u003c\/p\u003e\n\u003cul\u003e\n\u003cli\u003eFe’soasoani e fa’amālamalamaina le fa’agasologa ma le fa’atinoina o le tatau, o ni fa’afitauli e ono a’afia ai, ma se fe’soasoani pe’ā mana’omia.\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003eIa fa’aaogā totigi lima e lafoāia pe’ā ‘uma ona fa’aaogāina ma tioata e puipuia ai mata.\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003eIa mamā ma ia sā le ulaula i totonu o le potu.\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003eIa fufulu mamā (fa’availā’au) au ma mea faigāluega ma teu lelei i se apimau (pusa)\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003eIa tu’u ‘ese’eseina mea faigāluega ua ‘ele’elea ma ‘ie’ie ua pisipisia i le toto mai i lāpisi māsani a le ‘āiga.\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003eIa fa’amālamalama lelei ia te oe le tausiga o le tatau (pe’a) pe’ā māe’a ona tāina ina ia fa’aitiitia ai le tīgā mai ni a’afiaga i siama.\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003eIa i ai se lua feūtagaina lelei ma le tufuga i taimi o so’otaga po’o vāitā o le tāina o le tatau. E fautuaina ia vaa’ia lelei lau tatau i so’otaga a’o le’i toe āmatalia le tāina o le tatau..\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003eIa fa’aaogāina le lama fou i le tāina o le au tatau i taimi uma o tā’aga.\u003c\/li\u003e\n\u003c\/ul\u003e\n\u003ch2\u003eTausia lelei o le tatau pe’ā māe’a ona tāina\u003c\/h2\u003e\n\u003cul\u003e\n\u003cli\u003eFufulu mamā ou lima a’o le’i ‘āmatalia le tā’aga fa’apēnā fo’i pe’ā ‘uma le tāina o le tatau po’o le tāgofia fo’i o vāega o le tatau’ ua ‘uma ona tāina. Fufulu mamā le tatau i se vai.\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003eFa’aaogā solo mamā i taimi ‘uma mo le tā’aga. Lāfoa’ia lāpisi mai i tāga tatau e ‘ese mai i lāpisi masani a le aiga.\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003e‘Aua le fa’alāina le tatau\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003eIa ‘ofuina pe lāvalavaina ia lāvalava e le āfāina ai le tatau. ‘Aua ne’i momoe fa’atasi pe fa’aaogāina fa’asolo atoa lāvalava ma solo tā’ele.\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003e‘Aua ne’i valuina le tatau ‘ae ia ‘oti fa’apupu’u atigi lima ne’i manu’alia ai le tatau.\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003eE fautuaina ia inumia fuālā’au o vāega tīgā o le tino pe’ā mana’omia po’o le fa’afeso’ota’i o lau foma’i fa’ale’āiga.\u003c\/li\u003e\n\u003c\/ul\u003e\n\u003cp\u003eO fa'ailoga va'aia o le a'afiaga o le tatau e aofia ai le: fufula ma 'ua tīgā, 'aloua ma 'ua fiva, (fa'alogoina o le vevela ma le malūlū), manava tatā ma ma'i sua.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e'Afai o i ai ni ou popolega i lou soifua mālōlōina, 'ua tatau ona fa'afeso'ota'i vave loa lau foma'i fa'ale'āiga ma ia tauina fo'i i lau tufuga tā tātau.\u003c\/p\u003e","brand":"HealthEd","offers":[{"title":"Default Title","offer_id":46941319856356,"sku":"HE2948","price":0.0,"currency_code":"NZD","in_stock":true}],"thumbnail_url":"\/\/cdn.shopify.com\/s\/files\/1\/0102\/6916\/3582\/files\/Traditional-tattooing-samoan-20090112_web.jpg?v=1762314797"},{"product_id":"traditional-samoan-tattooing-english-he2947","title":"Traditional tattooing - English - HE2947","description":"\u003ch2\u003eTraditional tattooing\u003c\/h2\u003e\n\u003ch3\u003eWhat is Tatau?\u003c\/h3\u003e\n\u003cp\u003eTatau is the Samoan tradition of applying tattoo, or tatau, by hand, that has been unbroken for over two thousand years. Many Pacific Islands have traditional tattooing.\u003c\/p\u003e\n\u003ch3\u003eWho does the Tatau?\u003c\/h3\u003e\n\u003cp\u003eThe Samoan tatau artist is called a Tufuga. The skill is passed from father to son, each tatau artist learning as an apprentice over many years. Tufuga’s in training often spend hours tapping and practising designs using a comb, or au.\u003c\/p\u003e\n\u003ch3\u003eHow is the Tatau done?\u003c\/h3\u003e\n\u003cp\u003eThe comb or au is made from sharpened boar’s teeth fastened together, with a portion of turtle shell, to a wooden handle. The Tufuga uses a mallet to tap the teeth of the ink laden comb into the skin to create the tatau pattern using only simple guidemarks.\u003c\/p\u003e\n\u003ch2\u003eRisks\u003c\/h2\u003e\n\u003cp\u003eTraditional tattooing does have risk. Any breaking of the skin’s surface means there is a risk of infection. Common bacteria can get in and may cause scarring or the person to become sick.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eEven invisible amounts of infected blood can pass on infection. Bugs spread in blood include:\u003c\/p\u003e\n\u003cul\u003e\n\u003cli\u003eBacteria that cause skin infections.\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003eHepatitis B and C, which can cause inflammation of the liver, long term illness, liver damage and cancer.\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003eHIV (Human Immunodeficiency Virus) – the virus that causes AIDS.\u003c\/li\u003e\n\u003c\/ul\u003e\n\u003cp\u003eBecause of the nature of the traditional tools used it is impossible to completely eliminate the risk of blood borne infections. Attention to hygiene by the tattooist can make the risks smaller.\u003c\/p\u003e\n\u003ch2\u003eWhen getting a tattoo…\u003c\/h2\u003e\n\u003cul\u003e\n\u003cli\u003eIt’s your body, so it’s your choice. Get information to help you make a wise choice. It is important to check that your Tufuga\/tattooist will keep you safe as well as do a good job of your tatau.\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003eSee and talk to your Family Doctor first, especially if you are getting an extensive tatau. Discuss any health conditions (eg diabetes) or worries that could affect your ability to recover from the tatau.\u003c\/li\u003e\n\u003c\/ul\u003e\n\u003ch2\u003eWhat to expect\u003c\/h2\u003e\n\u003cp\u003eDon’t be afraid to ask your Tufuga \/tattooist questions\u003c\/p\u003e\n\u003cul\u003e\n\u003cli\u003eIt is important that your skin is clean and intact before your tattoo is started - always shower, use antibacterial soap and thoroughly clean your body before tattooing is carried out.\u003c\/li\u003e\n\u003c\/ul\u003e\n\u003cp\u003eYour Tufuga \/tattooist and assistants should:\u003c\/p\u003e\n\u003cul\u003e\n\u003cli\u003eHelp you understand fully the process of the tatau\/ tattoo, risks involved and what to do if things go wrong.\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003eUse disposable gloves and eye protection.\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003eAlways use newly prepared ink for each person being tattooed.\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003eWork in a clean room and there should not be smoking in that room.\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003eSterilise equipment and keep it in a clean storage area.\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003eDispose of used ink and blood stained towels separately (and securely) from domestic rubbish.\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003eGive you clear ‘after care’ instructions to minimise pain and risk of wound infection.\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003eAgree a sensible time interval between tatau sessions that enables your body to recover. Remember to allow for any redness or swelling to go away before your next session.\u003c\/li\u003e\n\u003c\/ul\u003e\n\u003ch2\u003eAftercare\u003c\/h2\u003e\n\u003cul\u003e\n\u003cli\u003eWash your hands before and after touching the tattooed areas especially if there is any fluid or blood present. Wash areas gently with water.\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003ePat dry with clean cloth. Ensure cloths are either disposed of or washed in hot water after each use.\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003eKeep your tatau\/tattoo out of direct sunlight.\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003eWear loose clothing. Do not share bedding, clothing and towels.\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003eAvoid scratching - keep nails short to avoid damage from scratching.\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003eTake pain relief medication as needed, if unsure seek your Family Doctor’s advice.\u003c\/li\u003e\n\u003c\/ul\u003e\n\u003cp\u003eSigns to watch out for include: increasing redness, soreness, swelling, the presence of pus, fever (feeling very hot or cold), diarrhoea or boils.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eIf you have any worries about your health, you should contact your local Family Doctor immediately and inform your Tufuga\/tattooist.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e","brand":"HealthEd","offers":[{"title":"Default Title","offer_id":46941323165924,"sku":"HE2947","price":0.0,"currency_code":"NZD","in_stock":true}],"thumbnail_url":"\/\/cdn.shopify.com\/s\/files\/1\/0102\/6916\/3582\/files\/Traditional-tattooing-english-20090112-web.jpg?v=1762314764"}],"url":"https:\/\/healthed.govt.nz\/collections\/product-group-traditonal-samoan-tattooing.oembed","provider":"HealthEd","version":"1.0","type":"link"}