{"title":"[topic] Vaccinations and immunisations","description":"\u003cp\u003eImmunisation can protect people against harmful infections, which can cause serious complications, including death. Immunisation uses the body’s natural defence mechanism (the immune response) to build resistance in individuals and the community. Read more about the National Immunisation Schedule of free vaccinations here and at \u003ca href=\"https:\/\/www.immunise.health.nz\/\" data-mce-fragment=\"1\" data-mce-href=\"https:\/\/www.immunise.health.nz\/\"\u003eImmunise | Te Whatu Ora\u003c\/a\u003e\u003c\/p\u003e","products":[{"product_id":"after-your-school-immunisation-te-reo-maori-version","title":"After Your School Immunisation – I muri i tō ārainga mate i te kura – te reo Māori – HE1314","description":"\u003cdiv lang=\"mi\"\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eNgā kōrero mā ngā kura tamariki me ō rātau whānau i muri i te ārainga mate.\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eI whakaae koe kia whai ārainga mate tō tamaiti i te kura. I tēnei rā, i tukuna ngā ārainga mate e whai ake ana e te kaiwero:\u003c\/p\u003e\n\u003cul\u003e\n\u003cli\u003emate kauae-timu, mate whakapokenga korokoro (diphtheria) me te mare heihei, e mōhiotia ana ko te Boostrix.\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003eWerohanga HPV 1 (Gardasil®9)\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003eWerohanga HPV 2 (Gardasil®9)\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003eTētahi atu\u003c\/li\u003e\n\u003c\/ul\u003e\n\u003ch3\u003eTe āhua o tō tamaiti i muri i te ārainga mate me ngā āwhina ka taea e koe\u003cbr\u003e\n\u003c\/h3\u003e\n\u003cp\u003eKo te tikanga ka kore haere ngā pānga i roto i ngā rangi i muri mai. He tino rerekē ngā pānga nui ki te ārainga mate.\u003c\/p\u003e\n\u003ctable cellspacing=\"1\" cellpadding=\"1\" border=\"1\"\u003e\n\u003cthead\u003e\n\u003ctr\u003e\n\u003cth style=\"width: 301px;\" scope=\"col\" data-mce-style=\"width: 301px;\"\u003e\n\u003cp\u003eTe āhua o tō tamaiti\u003c\/p\u003e\n\u003c\/th\u003e\n\u003cth style=\"width: 301px;\" scope=\"col\" data-mce-style=\"width: 301px;\"\u003e\n\u003cp\u003eNgā āwhina ka taea\u003c\/p\u003e\n\u003c\/th\u003e\n\u003c\/tr\u003e\n\u003c\/thead\u003e\n\u003ctbody\u003e\n\u003ctr\u003e\n\u003ctd style=\"width: 301px;\" data-mce-style=\"width: 301px;\"\u003e\n\u003cul\u003e\n\u003cli\u003eHe pupuhi, he mamae i te wāhi i weroa (he mārō, ā, he mamae ki te pā atu)\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003eTaumaha te ringa\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003eWhakapai ruaki (māuiui)\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003eĀnini te mahunga, pākinikini, mamae hoki\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003eNihinihi\u003c\/li\u003e\n\u003c\/ul\u003e\n\u003c\/td\u003e\n\u003ctd style=\"width: 301px;\" data-mce-style=\"width: 301px;\"\u003e\n\u003cul\u003e\n\u003cli\u003eUhia he papanga mātao, mākū, pēke tio rānei ki te wāhi i weroa. Waiho i konā mō tētahi wā poto.\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003eKaua rawa e ūkuikui te wāhi i weroa.\u003c\/li\u003e\n\u003c\/ul\u003e\n\u003c\/td\u003e\n\u003c\/tr\u003e\n\u003ctr\u003e\n\u003ctd style=\"width: 301px;\" data-mce-style=\"width: 301px;\"\u003e\n\u003cul\u003e\n\u003cli\u003eHe wā anō ka pā mai te mate kirikā ki tō\u003cbr\u003e tamaiti (neke atu i te 39˚ te pāmahana).\u003c\/li\u003e\n\u003c\/ul\u003e\n\u003c\/td\u003e\n\u003ctd style=\"width: 301px;\" data-mce-style=\"width: 301px;\"\u003e\n\u003cul\u003e\n\u003cli\u003eTangohia ngā kākahu.\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003eMe whāinu ki te wai.\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003eHoatu he paracetamol, ibuprofen hei patu i te mamae, i te kirikā rānei.\u003c\/li\u003e\n\u003c\/ul\u003e\n\u003c\/td\u003e\n\u003c\/tr\u003e\n\u003c\/tbody\u003e\n\u003c\/table\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eKi te āwangawanga koe me waea atu ki tō tākuta whānau.\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eHe mea nui kia whiwhi i ngā werohanga ārainga mate HPV e rua kia tino tiakina koe. Mēnā he pātai āu, waea atu ki te kaiwero. Kaua e whakapā atu ki te kura.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eKi te kore e taea e koe tō tākuta whānau, kaiwero rānei te whakapā, ka taea e koe te waea atu ki Healthline, ki \u003ca href=\"Tel:0800611116\" target=\"_blank\" title=\"waea atu ki 0800 611 116\" rel=\"noopener noreferrer\"\u003e\u003cstrong\u003e0800 611 116\u003c\/strong\u003e\u003c\/a\u003e.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eHe mea nui kia pūrongo atu koe i ētahi pānga mate i muri i te ārainga mate ki tō tākuta whānau, kaiwero rānei. Ki te āwangawanga koe mēnā he pānga o te tohumate ki te ārainga mate, me kōrero atu koe ki tō tākuta whānau, kaiwero rānei.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eMe pūrongo ngā kaimahi hauora ngaio i ngā pānga ka pā mai i muri i te ārainga mate ki te Centre for Adverse Reactions Monitoring (CARM). Ka taea anō e koe te pūrongo atu mā te īmēra ki a CARM, mā te puka pūrongo tuihono kei te paetukutuku a CARM \u003ca title=\"www.otago.ac.nz\/carm\" href=\"http:\/\/www.otago.ac.nz\/carm\" target=\"_blank\"\u003ewww.otago.ac.nz\/carm\u003c\/a\u003e.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003c\/div\u003e","brand":"HealthEd","offers":[{"title":"Default Title","offer_id":34774323757214,"sku":"HE1314","price":0.0,"currency_code":"NZD","in_stock":true}],"thumbnail_url":"\/\/cdn.shopify.com\/s\/files\/1\/0102\/6916\/3582\/files\/HE1314-Year7and8ImmunisationSchoolProgrammePadsMaori_2.0.jpg?v=1688421317"},{"product_id":"after-your-school-immunisation","title":"After Your School Immunisation - HE1313","description":"\u003cp\u003eYou agreed to your child having an immunisation at school. \u003c\/p\u003e\n\u003ch2\u003eHow your child may feel after the immunisation and what can help\u003c\/h2\u003e\n\u003cp\u003eCommon reactions after immunisation usually go away after a few days. Serious immunisation reactions are very rare.\u003c\/p\u003e\n\u003ctable border=\"1\" cellpadding=\"1\" cellspacing=\"1\"\u003e\n\u003cthead\u003e\u003c\/thead\u003e\n\u003ctbody\u003e\n\u003ctr\u003e\n\u003ctd\u003e\u003cstrong\u003eWhat your child may feel\u003c\/strong\u003e\u003c\/td\u003e\n\u003ctd\u003e\u003cstrong\u003eWhat can help\u003c\/strong\u003e\u003c\/td\u003e\n\u003c\/tr\u003e\n\u003ctr\u003e\n\u003ctd\u003e\n\u003cul\u003e\n\u003cli\u003eSwelling and pain at the injection site (hard and sore to touch)\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003eHeavy arm\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003eNausea (feeling sick)\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003eHeadache, aches and pains\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003eDizziness\u003c\/li\u003e\n\u003c\/ul\u003e\n\u003c\/td\u003e\n\u003ctd\u003e\n\u003cul\u003e\n\u003cli\u003ePlace a cold, wet, cloth or ice pack where the injection was given. Leave it on for a short time.\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003eDo not rub the injection site.\u003c\/li\u003e\n\u003c\/ul\u003e\n\u003c\/td\u003e\n\u003c\/tr\u003e\n\u003ctr\u003e\n\u003ctd\u003e\n\u003cul\u003e\n\u003cli\u003eRarely, your child may have a high fever, that is, over 39 degrees.\u003c\/li\u003e\n\u003c\/ul\u003e\n\u003c\/td\u003e\n\u003ctd\u003e\n\u003cul\u003e\n\u003cli\u003eRemove layers of clothing.\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003eGive extra fluids to drink.\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003eGive paracetamol or ibuprofen for relief of significant discomfort or high fever.\u003c\/li\u003e\n\u003c\/ul\u003e\n\u003c\/td\u003e\n\u003c\/tr\u003e\n\u003c\/tbody\u003e\n\u003c\/table\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eIf you have any concerns, ring your family doctor.\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eIt is important to have both doses of HPV vaccine to be fully protected. If you have any questions, ring the vaccinator. Please do not contact the school.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eIf you cannot contact your family doctor or vaccinator you can call Healthline on \u003ca href=\"Tel:0800611116\" target=\"_blank\" title=\"Call 0800 611 116\" rel=\"noopener noreferrer\"\u003e0800 611 116\u003c\/a\u003e.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eIt is important to report any unexpected side effects after immunisation to your family doctor or the vaccinator. If you are unsure about whether a symptom might be related to the vaccine, discuss this with your family doctor or the vaccinator. \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eHealth professionals should report reactions that happen after immunisation to the Centre for Adverse Reactions Monitoring (CARM). You can also report them by emailing CARM or using the online reporting form on the \u003ca href=\"http:\/\/www.otago.ac.nz\/carm\"\u003eCARM website\u003c\/a\u003e.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eCode: \u003cmeta charset=\"utf-8\"\u003e\u003cspan data-mce-fragment=\"1\"\u003eHE1313.\u003c\/span\u003e\u003c\/p\u003e","brand":"HealthEd","offers":[{"title":"Default Title","offer_id":34774323855518,"sku":"HE1313","price":0.0,"currency_code":"NZD","in_stock":true}],"thumbnail_url":"\/\/cdn.shopify.com\/s\/files\/1\/0102\/6916\/3582\/products\/HE1313_After_your_school_immunisation.pdf.png?v=1593000225"},{"product_id":"bcg-vaccine-after-care-for-parents-amharic-version","title":"BCG Vaccine: After Care for Parents – Amharic","description":null,"brand":"HealthEd","offers":[{"title":"Default Title","offer_id":34774381232286,"sku":"HE2241","price":0.0,"currency_code":"NZD","in_stock":true}],"thumbnail_url":"\/\/cdn.shopify.com\/s\/files\/1\/0102\/6916\/3582\/products\/HE2241-BCG_After_Care_Amharic.pdf.png?v=1593000501"},{"product_id":"bcg-vaccine-after-care-for-parents-arabic-version","title":"BCG Vaccine: After Care for Parents – Arabic","description":null,"brand":"HealthEd","offers":[{"title":"Default Title","offer_id":34774384967838,"sku":"HE2243","price":0.0,"currency_code":"NZD","in_stock":true}],"thumbnail_url":"\/\/cdn.shopify.com\/s\/files\/1\/0102\/6916\/3582\/products\/HE2243-BCG_After_Care_Arabic.pdf.png?v=1593000508"},{"product_id":"bcg-vaccine-after-care-for-parents-cambodian-khmer-version","title":"BCG Vaccine: After Care for Parents – Cambodian\/Khmer","description":null,"brand":"HealthEd","offers":[{"title":"Default Title","offer_id":34774387130526,"sku":"HE2238","price":0.0,"currency_code":"NZD","in_stock":true}],"thumbnail_url":"\/\/cdn.shopify.com\/s\/files\/1\/0102\/6916\/3582\/products\/HE2238-BCG_After_Care_Khmer.pdf.png?v=1593000515"},{"product_id":"bcg-vaccine-after-care-for-parents-english-version","title":"BCG Vaccine: After Care for Parents – English - HE2226","description":"\u003ch2 class=\"level-two-heading\"\u003e\u003cspan style=\"line-height: 1.2;\"\u003eHow to look after the BCG vaccination site\u003c\/span\u003e\u003c\/h2\u003e\n\u003ch3 class=\"level-three-heading\"\u003eWhat to expect after your child receives the BCG vaccine\u003c\/h3\u003e\n\u003cp class=\"body-copy\"\u003e\u003cstrong\u003eIn 1–6 weeks\u003c\/strong\u003e, a small, red blister may appear where the injection was given. This should heal in a few weeks.\u003c\/p\u003e\n\u003cp class=\"body-copy\"\u003e\u003cstrong\u003eAfter 6–12 weeks\u003c\/strong\u003e, the blister may turn into a small, weeping sore. If this happens, cover the site with gauze to allow air to get in. \u003cimg alt=\"The gauze should be taped down on either side.\" class=\"resource-image caption\" src=\"https:\/\/cdn.shopify.com\/s\/files\/1\/0102\/6916\/3582\/products\/HE2226.png?v=1593000527\" style=\"float: right; width: 149px; height: 82px;\" title=\"\"\u003e\u003cstrong\u003eDo not use sticking plasters.\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp class=\"body-copy\"\u003eThe sore may take up to 3 months to heal, and may leave a small scar. This is normal.\u003c\/p\u003e\n\u003ch3 class=\"level-three-heading\"\u003eHow to care for the vaccination site\u003c\/h3\u003e\n\u003cul\u003e\n\u003cli\u003e\n\u003cp class=\"body-copy\"\u003eKeep the site clean and dry\u003c\/p\u003e\n\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003e\n\u003cp class=\"body-copy\"\u003eIf a sore develops, cover the site with gauze to allow air to get in.\u003c\/p\u003e\n\u003c\/li\u003e\n\u003c\/ul\u003e\n\u003cp class=\"body-copy\"\u003e\u003cimg alt=\"Do not squeeze or scratch the site.\" class=\"image-thumbnail resource-image caption\" src=\"https:\/\/cdn.shopify.com\/s\/files\/1\/0102\/6916\/3582\/products\/squeeze_20or_20scratch_0.png?v=1593000532\" style=\"width: 100px; height: 96px;\"\u003e\u003cspan style=\"line-height: 1.6;\"\u003eDo not \u003c\/span\u003e\u003cstrong style=\"line-height: 1.6;\"\u003esqueeze or scratch\u003c\/strong\u003e\u003cspan style=\"line-height: 1.6;\"\u003e the site.\u003c\/span\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp class=\"body-copy\"\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp class=\"body-copy\"\u003e\u003cspan style=\"line-height: 1.6;\"\u003eCode: \u003cmeta charset=\"utf-8\"\u003e\n\u003cspan data-mce-fragment=\"1\"\u003eHE2226.\u003c\/span\u003e\u003c\/span\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp class=\"body-copy\"\u003e\u003cimg alt=\"Do not use ointments, oils, or herbs on the site.\" class=\"image-thumbnail resource-image caption\" src=\"https:\/\/cdn.shopify.com\/s\/files\/1\/0102\/6916\/3582\/products\/Ointments_20or_20Oils_0.png?v=1593000537\" style=\"width: 100px; height: 99px;\"\u003eDo not use \u003cstrong\u003eointments, oils, or herbs\u003c\/strong\u003e on the site.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp class=\"body-copy\"\u003e\u003cimg alt=\"Do not put a sticking plaster over the site.\" class=\"image-thumbnail resource-image caption\" src=\"https:\/\/cdn.shopify.com\/s\/files\/1\/0102\/6916\/3582\/products\/sticking_20plaster_0.png?v=1593000542\" style=\"width: 100px; height: 92px;\"\u003eDo not \u003cstrong\u003eput a sticking plaster\u003c\/strong\u003e over the site.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp class=\"body-copy\"\u003e\u003cimg alt=\"Do not rub or massage the site.\" class=\"image-thumbnail resource-image caption\" src=\"https:\/\/cdn.shopify.com\/s\/files\/1\/0102\/6916\/3582\/products\/massage_0.png?v=1593000547\" style=\"width: 100px; height: 97px;\"\u003eDo not \u003cstrong\u003erub or massage\u003c\/strong\u003e the site.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp class=\"body-copy\"\u003eIf you have any concerns or need information about TB or the BCG vaccine, please contact your Public Health Nurse.\u003c\/p\u003e\n\u003cp class=\"body-copy\"\u003e\u003cstrong\u003eFor any questions or concerns you have after hours please call Healthline on 0800 611 116\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e","brand":"HealthEd","offers":[{"title":"Default Title","offer_id":34774387589278,"sku":"HE2226","price":0.0,"currency_code":"NZD","in_stock":true}],"thumbnail_url":"\/\/cdn.shopify.com\/s\/files\/1\/0102\/6916\/3582\/products\/HE2226_BCG_Vaccine_-_After_care_for_parents.pdf.png?v=1593000518"},{"product_id":"bcg-vaccine-after-care-for-parents-fijian-version","title":"BCG Vaccine: After Care for Parents – Fijian","description":"\u003ch2\u003eNa kena qarauni na vanua e cula e na BCG\u003c\/h2\u003e\n\u003ch3\u003eNa veika mo namaka ni cula oti ko luvemu e na wai ni cula na BCG\u003c\/h3\u003e\n\u003cp\u003e\n  \u003cstrong\u003eE na loma ni 1 ki na 6 na macawa\u003c\/strong\u003e, e na basika e dua na bodaka\n  damudamu lailai e na vanua e cula. E dodonu me maca na bodaka oqo e na vica na\n  macawa e tarava.\n\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\n  Ni oti e 6 ki na 12 na macawa, e rawa ni kacabote na bodaka ka vakawai. Kevaka\n  e yaco oqo, ubia e na lidi mamare ka lawalawa me rawa ni liwava na cagi na\n  vanua e cula. \u003cstrong\u003eKua ni vakayagataka na palasita\u003c\/strong\u003e.\n\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\n  E rawa ni taura e tolu na vula me qai maca na bodaka, ka na toka na kena mawe.\n  Oqo na ka e namaki me yaco.\n\u003c\/p\u003e\n\u003ch3\u003eNa kena qarauni na vanua e cula\u003c\/h3\u003e\n\u003cul\u003e\n  \u003cli\u003eMe dau savasava ka mamaca na vanua e cula.\u003c\/li\u003e\n  \u003cli\u003e\n    Kevaka e bodaka na vanua e cula, ubia e na lidi mamare ka lawalawa me rawa\n    ni liwava na cagi na vanua e cula.\n  \u003c\/li\u003e\n\u003c\/ul\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eKakua ni\u003c\/strong\u003e boboka se mila na vanua e cula.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eKakua ni\u003c\/strong\u003e vakapalasitataka na vanua e cula.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\n  \u003cstrong\u003eKakua ni\u003c\/strong\u003e boroya e na dua na wainimate, waiwai, se draunikau\n  na vanua e cula.\n\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eKakua ni\u003c\/strong\u003e yagoya se masia na vanua e cula.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\n  Kevaka ko nuiqawaqawataka e dua na ka se ko via kila e so tale na i vakamacala\n  me baleta na mate ni gacagaca (TB) se na wai ni cula na BCG, yalovinaka\n  veitaratara kei na nasi ni bula raraba (Public Health Nurse) e na nomu i\n  tikotiko.\n\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\n  \u003cstrong\u003eKevaka ko via taroga e so na ka, se ko nuiqawaqawa, e rawa ni ko qiria e na\n    taudaku ni gauna ni cakacaka, na talevoni e sega ni saumi ni Healthline e na\n    naba 0800 611 116.\u003c\/strong\u003e\n\u003c\/p\u003e\n","brand":"HealthEd","offers":[{"title":"Default Title","offer_id":34774387687582,"sku":"HE2234","price":0.0,"currency_code":"NZD","in_stock":true}],"thumbnail_url":"\/\/cdn.shopify.com\/s\/files\/1\/0102\/6916\/3582\/products\/HE2234-After_Care_Fijian.pdf.png?v=1593000518"},{"product_id":"bcg-vaccine-after-care-for-parents-hindi-version","title":"BCG Vaccine: After Care for Parents – Hindi","description":null,"brand":"HealthEd","offers":[{"title":"Default Title","offer_id":34774388015262,"sku":"HE2245","price":0.0,"currency_code":"NZD","in_stock":true}],"thumbnail_url":"\/\/cdn.shopify.com\/s\/files\/1\/0102\/6916\/3582\/products\/HE2245-BCG_After_Care_Hindi.pdf.png?v=1593000521"},{"product_id":"bcg-vaccine-after-care-for-parents-japanese-version","title":"BCG Vaccine: After Care for Parents – Japanese","description":null,"brand":"HealthEd","offers":[{"title":"Default Title","offer_id":34774390341790,"sku":"HE2235","price":0.0,"currency_code":"NZD","in_stock":true}],"thumbnail_url":"\/\/cdn.shopify.com\/s\/files\/1\/0102\/6916\/3582\/products\/HE2235-BCG_After_Care_Japanese.pdf.png?v=1593000531"},{"product_id":"bcg-vaccine-after-care-for-parents-korean-version","title":"BCG Vaccine: After Care for Parents – Korean","description":null,"brand":"HealthEd","offers":[{"title":"Default Title","offer_id":34774391259294,"sku":"HE2244","price":0.0,"currency_code":"NZD","in_stock":true}],"thumbnail_url":"\/\/cdn.shopify.com\/s\/files\/1\/0102\/6916\/3582\/products\/HE2244-BCG_After_Care_Korean.pdf.png?v=1593000539"},{"product_id":"bcg-vaccine-after-care-for-parents-myanmar-burmese-version","title":"BCG Vaccine: After Care for Parents – Myanmar\/Burmese","description":null,"brand":"HealthEd","offers":[{"title":"Default Title","offer_id":34774392275102,"sku":"HE2237","price":0.0,"currency_code":"NZD","in_stock":true}],"thumbnail_url":"\/\/cdn.shopify.com\/s\/files\/1\/0102\/6916\/3582\/products\/HE2237-BCG_After_Care_Burmese.pdf.png?v=1593000540"},{"product_id":"bcg-vaccine-after-care-for-parents-persian-farsi-version","title":"BCG Vaccine: After Care for Parents – Persian\/Farsi","description":null,"brand":"HealthEd","offers":[{"title":"Default Title","offer_id":34774393782430,"sku":"HE2242","price":0.0,"currency_code":"NZD","in_stock":true}],"thumbnail_url":"\/\/cdn.shopify.com\/s\/files\/1\/0102\/6916\/3582\/products\/HE2242-BCG_After_Care_Farsi.pdf.png?v=1593000547"},{"product_id":"bcg-vaccine-after-care-for-parents-pushto-afghani-version","title":"BCG Vaccine: After Care for Parents – Pushto\/Afghani","description":null,"brand":"HealthEd","offers":[{"title":"Default Title","offer_id":34774394634398,"sku":"HE2239","price":0.0,"currency_code":"NZD","in_stock":true}],"thumbnail_url":"\/\/cdn.shopify.com\/s\/files\/1\/0102\/6916\/3582\/products\/HE2239-After_Care_Pushto.pdf.png?v=1593000553"},{"product_id":"bcg-vaccine-after-care-for-parents-simplified-chinese-version","title":"BCG Vaccine: After Care for Parents – Simplified Chinese","description":null,"brand":"HealthEd","offers":[{"title":"Default Title","offer_id":34774398337182,"sku":"HE2246","price":0.0,"currency_code":"NZD","in_stock":true}],"thumbnail_url":"\/\/cdn.shopify.com\/s\/files\/1\/0102\/6916\/3582\/products\/HE2246-BCG_After_Care_Chinese_simplified.pdf.png?v=1593000560"},{"product_id":"bcg-vaccine-after-care-for-parents-somali-version","title":"BCG Vaccine: After Care for Parents – Somali - HE2240","description":"\u003ch2\u003eSida loo daryeelo dhinaca tallaalka BCG\u003c\/h2\u003e\n\u003ch3\u003eWaxa la falinayo ka dib markii canugaada la duro tallaalka BCG\u003c\/h3\u003e\n\u003cp\u003e\n  \u003cstrong\u003e1 ilaa 6 isbuuc gudahooda\u003c\/strong\u003e, fin yar oo gaduudan ayaa laga\n  yaabaa in uu ka muuqdo meesha cirbada laga duray. Tani waa in ay boksootaa\n  isbuucyo kadib.\n\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\n  \u003cstrong\u003e6-12 isbuuc ka dib\u003c\/strong\u003e, finka waxaa laga yaabaa in uu usu badelo\n  mid yar, oo xanuunayo. Hadii tani ay dhacdo, ku dabool dhinaca faashada si aad\n  ugu ogolaatid aariyo in ay soo gasho.\n  \u003cstrong\u003eHa isticmaalin sharootada koolada\u003c\/strong\u003e.\n\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\n  Xanuunka waxaa laga yaabaa in ay qaadato ilaa 3 bilood in ay boksooto, iyo\n  laga yaabo in ay ku reebto calaamad yar. Tani waa caadi.\n\u003c\/p\u003e\n\u003ch3\u003eSida loo daryeelo dhinaca tallaalka\u003c\/h3\u003e\n\u003cul\u003e\n  \u003cli\u003eKu joogteey dhinaca nadiif iyo qaleeel\u003c\/li\u003e\n  \u003cli\u003e\n    Hadii xanuun uu yimaado, ku dabool dhinaca faashada si aad ugu ogolaatid\n    aariyo in ay soo gasho.\n  \u003c\/li\u003e\n\u003c\/ul\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eHa isku\u003c\/strong\u003e riixin ama ha xoqin dhinaca.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eHa ku\u003c\/strong\u003e dhajin sharootada koolada dhinaca.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eHa ku\u003c\/strong\u003e isticmaalin boomaato, saliid, ama dhir dhinaca.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eHa\u003c\/strong\u003e salaaxin ama ha masaajeynin dhinaca.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\n  Hadii aad qabtid wax walaacyo ah ama aad u baahantahay warbixin ku saabsan TB\n  ama tallaalka BCG, fadlan la xiriir Kaaliyaha Caafimaadka Bulshada.\n\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\n  \u003cstrong\u003eWixii su’aalo walbo ah ama walaacyo oo aad qabtid saacadaha kadib fadlan ka\n    soo wac Qadka-caafimaadka 0800 611 116.\u003c\/strong\u003e\n\u003c\/p\u003e\n","brand":"HealthEd","offers":[{"title":"Default Title","offer_id":34774398697630,"sku":"HE2240","price":0.0,"currency_code":"NZD","in_stock":true}],"thumbnail_url":"\/\/cdn.shopify.com\/s\/files\/1\/0102\/6916\/3582\/products\/HE2240-After_Care_Somali.pdf.png?v=1593000563"},{"product_id":"bcg-vaccine-after-care-for-parents-te-reo-maori-version","title":"BCG Vaccine: After Care for Parents – te reo Māori - HE2227","description":"\u003ch2\u003eMe pēhea te tiaki i te wāhi i werohia\u003c\/h2\u003e\n\u003ch3\u003eNgā mea hei tūmanako māu ina whiwhi tō tamaiti i te kano ārai mate BCG\u003c\/h3\u003e\n\u003cp\u003e\n  \u003cstrong\u003eI ngā\u003c\/strong\u003e\u003cstrong\u003e wiki kotahi ki te ono,\u003c\/strong\u003e ka puta pea\n  tētahi namunamu whero, iti hoki i te wāhi i werohia. Ka ora tēnei i roto i\n  ētahi wiki.\n\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\n  \u003cstrong\u003eHei ngā wiki ono ki te tekau mā rua\u003c\/strong\u003e, t��rā pea ka huri te\n  namunamu ki tētahi hakihaki iti. Ki te pēnei, me uhi te wāhi ki te papanga\n  ārai kia uru atu ai te hau\u003cstrong\u003e. \u003c\/strong\u003e\u003cstrong\u003eKaua e whakamahia ngā tāpi whakapiri.\u003c\/strong\u003e\n\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\n  Tae atu ki te toru marama pea te roa e pai ai te hakihaki, tērā pea ka pā mai\n  tētahi mahu iti. Kei te pai tēnei.\n\u003c\/p\u003e\n\u003ch3\u003eMe pēhea te tiaki i te wāhi i werohia\u003c\/h3\u003e\n\u003cul\u003e\n  \u003cli\u003eMe mā, me maroke te wāhi.\u003c\/li\u003e\n  \u003cli\u003e\n    Ki te puta hei hakihaki, me uhi te wāhi ki te papanga ārai kia uru atu ai te\n    hau.\n  \u003c\/li\u003e\n\u003c\/ul\u003e\n\u003cp\u003e\n  \u003cimg alt=\"​Kaua rawa e kōtē, e rapirapi rānei te wāhi i werohia.\" class=\"image-thumbnail resource-image caption\" src=\"https:\/\/cdn.shopify.com\/s\/files\/1\/0102\/6916\/3582\/products\/squeeze_20or_20scratch_1.png?v=1593000580\" style=\"width: 100px; height: 96px;\"\u003e\u003cstrong\u003eKaua rawa\u003c\/strong\u003e e kōtē, e rapirapi rānei te wāhi i werohia.\n\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\n  \u003cimg alt=\"Kaua rawa e e pani rongoā pani, hinu, otaota rānei ki te wāhi i werohia.\" class=\"image-thumbnail resource-image caption\" src=\"https:\/\/cdn.shopify.com\/s\/files\/1\/0102\/6916\/3582\/products\/Ointments_20or_20Oils_1.png?v=1593000585\" style=\"width: 100px; height: 99px;\"\u003e\u003cstrong style=\"line-height: 1.6;\"\u003eKaua rawa e\u003c\/strong\u003e\u003cspan style=\"line-height: 1.6;\"\u003e\n    e pani rongoā pani, hinu, otaota rānei ki te wāhi i werohia.\u003c\/span\u003e\n\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\n  \u003cimg alt=\"Kaua rawa e whakamau tāpi whakapiri ki te wāhi i werohia.\" class=\"image-thumbnail resource-image caption\" src=\"https:\/\/cdn.shopify.com\/s\/files\/1\/0102\/6916\/3582\/products\/sticking_20plaster_1.png?v=1593000590\" style=\"width: 100px; height: 92px;\"\u003e\u003cspan style=\"line-height: 1.6;\"\u003e\u003cstrong\u003eKaua rawa\u003c\/strong\u003e e whakamau tāpi whakapiri ki te wāhi i\n    werohia.\u003c\/span\u003e\n\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\n  \u003cimg alt=\"Kaua rawa e mukumuku,e mirimiri rānei te wāhi i werohia.\" class=\"image-thumbnail resource-image caption\" src=\"https:\/\/cdn.shopify.com\/s\/files\/1\/0102\/6916\/3582\/products\/massage_1.png?v=1593000594\" style=\"width: 100px; height: 97px;\"\u003e\u003cstrong\u003eKaua rawa e\u003c\/strong\u003e mukumuku,e mirimiri rānei te wāhi i werohia.\n\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\n  Mēnā he āwangawanga ōu, kei te hiahia pārongo rānei koe mō te mate kohi (TB),\n  te kano ārai mate BCG rānei, me whakapā atu koe ki tō tapuhi hauora tūmatanui.\n\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\n  \u003cstrong\u003eMō ō pātai, āwangawanga rānei i muri i ngā haora mahi, me waea atu ki\n    Healthline i 0800 611 116.\u003c\/strong\u003e\n\u003c\/p\u003e\n","brand":"HealthEd","offers":[{"title":"Default Title","offer_id":34774399484062,"sku":"HE2227","price":0.0,"currency_code":"NZD","in_stock":true}],"thumbnail_url":"\/\/cdn.shopify.com\/s\/files\/1\/0102\/6916\/3582\/products\/HE2227-BCG_After_Care_Maori.pdf.png?v=1593000570"},{"product_id":"bcg-vaccine-after-care-for-parents-traditional-chinese-version","title":"BCG Vaccine: After Care for Parents – Traditional Chinese","description":null,"brand":"HealthEd","offers":[{"title":"Default Title","offer_id":34774400663710,"sku":"HE2431","price":0.0,"currency_code":"NZD","in_stock":true}],"thumbnail_url":"\/\/cdn.shopify.com\/s\/files\/1\/0102\/6916\/3582\/products\/HE2431-BCG_After_Care_traditional_Chinese.pdf.png?v=1593000575"},{"product_id":"bcg-vaccine-after-care-for-parents-tuvaluan-version","title":"BCG Vaccine: After Care for Parents – Tuvalu – HE2233","description":"\u003ch2\u003eE tausi pefea ne koe te koga ne suki i ei te suki puipui BCG\u003c\/h2\u003e\n\u003ch3\u003eA mea e onoono koe ki ei manafai ko oti ne suki tau pepe i te suki BCG\u003c\/h3\u003e\n\u003cp\u003e\n  \u003cstrong\u003eI te 1-6 vaiaso\u003c\/strong\u003e, ka mafai o isi se pusaaga i te koga ne suki.\n  E ‘tau o mafu i ne naai vaiaso.\n\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\n  \u003cstrong\u003eMai tua o te 6-12 vaiaso\u003c\/strong\u003e, te pusaaga ka mafai o fai pela me\n  se tamaa palaaga. Kafai e tupu te mea tenei, e ‘tau o ‘tao a te mata o ia ki\n  se koosi (gauze) ke sao se ea ki loto.\n  \u003cstrong\u003eSe fakapikigina ki se palasitaa\u003c\/strong\u003e.\n\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\n  Te palaaga ka mafai o oko ki te 3 masina te taimi e mafu i ei, kae ka mafai o\n  tu i ei te fagata. Te mea nei se mea loa e masani.\n\u003c\/p\u003e\n\u003ch3\u003eE tausi pefea te koga ne suki\u003c\/h3\u003e\n\u003cul\u003e\n  \u003cli\u003eTausi te sukiga ke maa kae malo\u003c\/li\u003e\n  \u003cli\u003e\n    Kafai e fanaka se palaaga, ‘tao te mata ki se koosi ke isi se ea e sao ki\n    loto.\n  \u003c\/li\u003e\n\u003c\/ul\u003e\n\u003cp\u003e\n  \u003cimg alt=\"​Sa kumi io me latite mata.\" class=\"image-thumbnail resource-image caption\" src=\"https:\/\/cdn.shopify.com\/s\/files\/1\/0102\/6916\/3582\/products\/squeeze_20or_20scratch_2.png?v=1593000589\" style=\"width: 100px; height: 96px;\"\u003e\u003cstrong\u003eSa\u003c\/strong\u003e kumi io me latite mata.\n\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\n  \u003cimg alt=\"Sa fakaoga ne sinu manogi, sinu mili io me ne laulakau i te mata.\" class=\"image-thumbnail resource-image caption\" src=\"https:\/\/cdn.shopify.com\/s\/files\/1\/0102\/6916\/3582\/products\/Ointments_20or_20Oils_2.png?v=1593000594\" style=\"width: 100px; height: 99px;\"\u003e\u003cstrong style=\"line-height: 1.6;\"\u003eSa\u003c\/strong\u003e\u003cspan style=\"line-height: 1.6;\"\u003e \u003c\/span\u003efakaoga\u003cspan style=\"line-height: 1.6;\"\u003e\n    ne \u003c\/span\u003esinu\u003cspan style=\"line-height: 1.6;\"\u003e \u003c\/span\u003emanogi\u003cspan style=\"line-height: 1.6;\"\u003e, \u003c\/span\u003esinu\u003cspan style=\"line-height: 1.6;\"\u003e \u003c\/span\u003emili\u003cspan style=\"line-height: 1.6;\"\u003e\n    io me ne \u003c\/span\u003elaulakau\u003cspan style=\"line-height: 1.6;\"\u003e \u003c\/span\u003ei\u003cspan style=\"line-height: 1.6;\"\u003e\n    te \u003c\/span\u003emata\u003cspan style=\"line-height: 1.6;\"\u003e.\u003c\/span\u003e\n\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\n  \u003cimg alt=\"Sa fakapiki se palasitaa i luga i te mata.\" class=\"image-thumbnail resource-image caption\" src=\"https:\/\/cdn.shopify.com\/s\/files\/1\/0102\/6916\/3582\/products\/sticking_20plaster_2.png?v=1593000599\" style=\"width: 100px; height: 92px;\"\u003e\u003cspan style=\"line-height: 1.6;\"\u003e\u003cstrong\u003eSa\u003c\/strong\u003e fakapiki se palasitaa i luga i te mata.\u003c\/span\u003e\n\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\n  \u003cimg alt=\"Sa mili io me tolo te mata.\" class=\"image-thumbnail resource-image caption\" src=\"https:\/\/cdn.shopify.com\/s\/files\/1\/0102\/6916\/3582\/products\/massage_2.png?v=1593000603\" style=\"width: 100px; height: 97px;\"\u003e\u003cstrong\u003eSa\u003c\/strong\u003e mili io me tolo te mata.\n\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\n  Kafai e isi ne ou maasalosalo io me manako koe ki ne fakamatalaga e uiga mo te\n  TB io me ko te suki puipui BCG, fakamolemole fesokotaki ki te neesi o te ola\n  lei (Public Health Nurse) e pili atu.\n\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\n  \u003cstrong\u003eKafai e isi ne au fesili io me ne maasalosalo mai tua o itula galue,\n    fakamolemole telefoni ki te Healthline i te 0800 611 116.\u003c\/strong\u003e\n\u003c\/p\u003e\n","brand":"HealthEd","offers":[{"title":"Default Title","offer_id":34774401515678,"sku":"HE2233","price":0.0,"currency_code":"NZD","in_stock":true}],"thumbnail_url":"\/\/cdn.shopify.com\/s\/files\/1\/0102\/6916\/3582\/products\/HE2233-BCG_After_Care_Tuvaluan.pdf.png?v=1593000578"},{"product_id":"bcg-vaccine-after-care-for-parents-vietnamese-version","title":"BCG Vaccine: After Care for Parents – Vietnamese","description":null,"brand":"HealthEd","offers":[{"title":"Default Title","offer_id":34774403448990,"sku":"HE2236","price":0.0,"currency_code":"NZD","in_stock":true}],"thumbnail_url":"\/\/cdn.shopify.com\/s\/files\/1\/0102\/6916\/3582\/products\/HE2236-BCG_After_Care_Vietnamese.pdf.png?v=1593000586"},{"product_id":"bcg-vaccine-after-care-for-parents-kiribati-gilbertese-version","title":"BCG Vaccine: After Care for Parents - Kiribati (Gilbertese)","description":"\u003ch2\u003eE kanga aron kawakinan natim imwin itinakina nte BCG\u003c\/h2\u003e\n\u003ch3\u003eTera ae e na kantaningaaki imwin itinakin natim nte BCG\u003c\/h3\u003e\n\u003cp\u003e\n  \u003cstrong\u003eInanon 1–6 te wiki\u003c\/strong\u003e, e na bauraura te tabo are e itinaki. Aio\n  e riai ni mao inanon tabeua te wiki.\n\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\n  \u003cstrong\u003eI mwin 6–12 te wiiki\u003c\/strong\u003e, e na kinaka mwin te tabo are itinaki.\n  Ngkana e reke aei, rabuna te tabo are e itinaki n te kooti n te aro ae ena\n  reke naba rinin te ang teutana nako nanona.\n  \u003cstrong\u003eTai kamanenaa te buratita ae nimnim\u003c\/strong\u003e.\n\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\n  E kona n reke teniua te namakaina imain maon te kinaka, ao ni kona n riki bwa\n  te mwaka ae uarereke. Aei bon arona.\n\u003c\/p\u003e\n\u003ch3\u003eE kanga aron tararuaan te tabo are e itinaki?\u003c\/h3\u003e\n\u003cul\u003e\n  \u003cli\u003eKakaitiaka raoi te tabo are e itinaki ao kamwaua n taai nako.\u003c\/li\u003e\n  \u003cli\u003eNgkana e kinaka, rabunna n te kooti ao karekea rinin te ang teutana.\u003c\/li\u003e\n\u003c\/ul\u003e\n\u003cp\u003e\n  \u003cimg alt=\"Tai koona ke n kaakaara te tabo are e itinaki.\" class=\"image-thumbnail resource-image caption\" src=\"https:\/\/cdn.shopify.com\/s\/files\/1\/0102\/6916\/3582\/products\/squeeze_20or_20scratch_f4814ad5-7925-4e6e-8521-f001cbb38313.png?v=1593000610\" style=\"width: 100px; height: 96px;\"\u003e\u003cstrong\u003eTai\u003c\/strong\u003e koona ke n kaakaara te tabo are e itinaki.\n\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\n  \u003cimg alt=\"Tai kamanenai kabira, ke te bwa, ke te bwainaoraki man te aroka i aon te tabo are itinaki.\" class=\"image-thumbnail resource-image caption\" src=\"https:\/\/cdn.shopify.com\/s\/files\/1\/0102\/6916\/3582\/products\/Ointments_20or_20Oils.png?v=1593000600\" style=\"width: 100px; height: 99px;\"\u003e\u003cstrong\u003eTai\u003c\/strong\u003e kamanenai kabira, ke te bwa, ke te bwainaoraki man te\n  aroka i aon te tabo are itinaki.\n\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\n  \u003cimg alt=\"Tai katokaa te buratita ae nimnim iaon te tabo are e itinaki.\" class=\"image-thumbnail resource-image caption\" src=\"https:\/\/cdn.shopify.com\/s\/files\/1\/0102\/6916\/3582\/products\/sticking_20plaster.png?v=1593000606\" style=\"width: 100px; height: 92px;\"\u003e\u003cstrong\u003eTai\u003c\/strong\u003e katokaa te buratita ae nimnim iaon te tabo are e\n  itinaki.\n\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\n  \u003cimg alt=\"​Tai bubuia ke n riringa te tabo are e itinaki.\" class=\"image-thumbnail resource-image caption\" src=\"https:\/\/cdn.shopify.com\/s\/files\/1\/0102\/6916\/3582\/products\/squeeze_20or_20scratch_f4814ad5-7925-4e6e-8521-f001cbb38313.png?v=1593000610\" style=\"width: 100px; height: 96px;\"\u003e\u003cstrong\u003eTai\u003c\/strong\u003e bubuia ke n riringa te tabo are e itinaki.\n\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\n  Ngkana iai am kaangaanga ke ko kainnanoa rongorongon taekan te kangenge ke te\n  iti ae te BCG, taiaoka n reitaki ma am Neeti are tabena Tararuaan Maurin te\n  Botanaomata.\n\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\n  \u003cstrong\u003eIbukin titiraki tabeua ke kanganga iroum imwin te aoa ni mwakuri taiaoka\n    reitaki ma te Healthline n te nambwa 0800 611 116.\u003c\/strong\u003e\n\u003c\/p\u003e\n","brand":"HealthEd","offers":[{"title":"Default Title","offer_id":34774403514526,"sku":"HE2380","price":0.0,"currency_code":"NZD","in_stock":true}],"thumbnail_url":"\/\/cdn.shopify.com\/s\/files\/1\/0102\/6916\/3582\/products\/HE2380_BCG_After_Care_Kiribati.pdf.png?v=1593000587"},{"product_id":"bcg-vaccine-information-for-health-professionals","title":"BCG Vaccine: Information for Health Professionals - HE2204","description":"\u003ch2\u003e\n  \u003cspan style=\"line-height: 1.2;\"\u003eInformation for health professionals\u003c\/span\u003e\n\u003c\/h2\u003e\n\u003cp\u003e\n  This resource explains who should and shouldn’t have the BCG vaccine, when the\n  vaccine should be given, and who can give the vaccine. It also describes the\n  vaccine's efficacy and possible side effects. See below for sources of more\n  information about tuberculosis (TB) and the BCG vaccine.\n\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003ePLEASE NOTE:\u003c\/p\u003e\n\u003cdiv class=\"blockquote-nq\"\u003e\n  \u003cul\u003e\n    \u003cli\u003e\n      You should screen all women during pregnancy to assess whether their baby\n      is at increased risk of catching TB.\n    \u003c\/li\u003e\n    \u003cli\u003e\n      BCG vaccine is free for all babies and children less than 5 years who are\n      at increased risk of catching TB.\n    \u003c\/li\u003e\n  \u003c\/ul\u003e\n\u003c\/div\u003e\n\u003ch2\u003eWho should have BCG vaccine?\u003c\/h2\u003e\n\u003cp\u003e\n  Use the flowchart below to assess whether the baby or child is at increased\n  risk of catching TB, and whether they should have the BCG vaccine.\n\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\n  See Appendix 8 of the \u003cem\u003eImmunisation Handbook\u003c\/em\u003e for a list of countries\n  with TB rates of ≥ 40 per 100,000 and below for a list of contraindications to\n  the BCG vaccine.\n\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\n  \u003cimg alt=\"\" class=\"resource-image caption\" height=\"548\" src=\"https:\/\/cdn.shopify.com\/s\/files\/1\/0102\/6916\/3582\/products\/BCG_20flowchart.jpg?v=1593000598\" width=\"685\"\u003e\n\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\n  * Household members would include regular visitors from high TB incidence\n  countries who come to live in the household for prolonged periods – a baby or\n  child in such a household would be eligible for BCG vaccine if such prolonged\n  periods were likely to add up to 6 months or longer over a 5-year period.\n\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\n  ** A baby or child is eligible for BCG vaccine if they are likely to stay in a\n  high TB incidence country for prolonged periods during their first 5 years of\n  life and be exposed to people with TB, if such periods were likely to add up\n  to 3 months or longer.\n\u003c\/p\u003e\n\u003ch2\u003eBCG vaccine contraindications\u003c\/h2\u003e\n\u003cp\u003eBCG should not be given to babies or children:\u003c\/p\u003e\n\u003cul\u003e\n  \u003cli\u003e\n    receiving corticosteroids or other immune-suppressive treatment, including\n    radiotherapy\n  \u003c\/li\u003e\n  \u003cli\u003e\n    suffering from malignant conditions such as lymphoma, leukaemia, Hodgkin's\n    disease or other tumours of the reticulo-endothelial system\n  \u003c\/li\u003e\n  \u003cli\u003e\n    in whom an immune compromising disease is known or suspected, such as\n    individuals with hypogammaglobulinaemia*\n  \u003c\/li\u003e\n  \u003cli\u003e\n    known or suspected to be inected with HIV, including neonates with suspected\n    HIV infection (ie, if the mother has HIV**)\n  \u003c\/li\u003e\n  \u003cli\u003e\n    with a positive Mantoux test or positive Interferon Gamma Release Assay\n    (IGRA)\n  \u003c\/li\u003e\n  \u003cli\u003ewith a significant fever\u003c\/li\u003e\n  \u003cli\u003e\n    with generalised septic skin conditions (for eczema, choose a site free from\n    lesions)\n  \u003c\/li\u003e\n  \u003cli\u003e\n    living in a household where a possible case of active TB is being\n    investigated. (The baby or child can receive the BCG vaccine if testing\n    confirms they are not already infected with TB.)\n  \u003c\/li\u003e\n\u003c\/ul\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eNOTES:\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\n  * Primary immune deficiencies in children are often not detected until after\n  the first few weeks of life (ie, after BCG vaccine is given). A family history\n  of immune deficiency should be sought and, if present, discussed with a\n  paediatrician before vaccination.\n\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\n  ** Neonates whose mothers have HIV infection \u003cstrong\u003emust not\u003c\/strong\u003e be\n  given BCG (or any other live vaccine) until the baby has been shown to be HIV\n  negative, which can only be confirmed at 12–18 months of age. Discuss with the\n  child's paediatrician prior to vaccinating.\n\u003c\/p\u003e\n\u003ch2\u003eWhen to give BCG vaccine\u003c\/h2\u003e\n\u003cul\u003e\n  \u003cli\u003e\n    Neonates should receive the BCG vaccine before they leave hospital, or as\n    soon as possible following discharge from hospital.\n  \u003c\/li\u003e\n  \u003cli\u003e\n    If the baby or child missed vaccination at birth, they can be vaccinated\n    anytime up to five years of age. If older than six months of age, a\n    pre-vaccine Mantoux test is required to detect if the baby or child is\n    already infected with TB.\n  \u003c\/li\u003e\n\u003c\/ul\u003e\n\u003ch2\u003eWho can give the BCG vaccine?\u003c\/h2\u003e\n\u003cp\u003e\n  Only gazetted BCG vaccinators are able to administer BCG vaccine. Contact your\n  local public health service to find out who your local gazetted vaccinators\n  are, and the requirements for becoming gazetted.\n\u003c\/p\u003e\n\u003ch2\u003eBCG vaccine efficacy\u003c\/h2\u003e\n\u003cp\u003e\n  While BCG vaccine does not prevent TB infection, it does help protect against\n  severe or disseminated forms of childhood TB, particularly miliary and\n  meningeal disease. Evidence suggests that BCG vaccine is less effective in\n  older children and adults. Therefore, the BCG vaccine is recommended and\n  funded for those babies and children less than five years of age who are at\n  increased risk of TB.\n\u003c\/p\u003e\n\u003ch2\u003eExpected responses and adverse events\u003c\/h2\u003e\n\u003cp\u003e\n  Most babies and children develop local reactions to BCG vaccine, followed by\n  healing and scar formation within three months. Many develop low-grade\n  adenitis that can take several months to resolve. Refer to the\u003cem\u003e\n    \u003ca href=\"http:\/\/www.health.govt.nz\/publication\/immunisation-handbook-2014\" target=\"_blank\"\u003eImmunisation Handbook\u003c\/a\u003e\u003c\/em\u003e for rarer complications. Report adverse events to the\n  \u003ca href=\"http:\/\/otago.ac.nz\/carm\" target=\"_blank\"\u003eCentre for Adverse Reactions Monitoring (CARM)\u003c\/a\u003e.\n\u003c\/p\u003e\n\u003ch2\u003eMore information\u003c\/h2\u003e\n\u003ch3\u003eFor Health Professionals\u003c\/h3\u003e\n\u003cul\u003e\n  \u003cli\u003eThe \u003ca href=\"http:\/\/www.health.govt.nz\/\"\u003eMinistry of Health\u003c\/a\u003e\n\u003c\/li\u003e\n  \u003cli\u003e\n    The Tuberculosis chapter and Appendix 8 of the\n    \u003ca href=\"http:\/\/www.health.govt.nz\/publication\/immunisation-handbook-2014\"\u003e\u003cem\u003eImmunisation Handbook\u003c\/em\u003e\u003c\/a\u003e\n  \u003c\/li\u003e\n  \u003cli\u003e\n    \u003ca href=\"http:\/\/www.immune.org.nz\/sites\/default\/files\/factsheets\/guidelines-tuberculosis-control-new-zealand%202010.pdf\"\u003e\u003cem\u003eGuidelines for Tuberculosis Control in New Zealand 2010\u003c\/em\u003e\u003c\/a\u003e\n  \u003c\/li\u003e\n  \u003cli\u003e\n    The Tuberculosis chapter of the\n    \u003ca href=\"http:\/\/www.health.govt.nz\/publication\/communicable-disease-control-manual-2012\"\u003e\u003cem\u003eCommunicable Disease Control Manual\u003c\/em\u003e\u003c\/a\u003e\n  \u003c\/li\u003e\n  \u003cli\u003e\n    Your local Medical Officer of Health, gazetted BCG vaccinator or Public\n    Health Service\n  \u003c\/li\u003e\n  \u003cli\u003e\n    The Immunisation Advisory Centre -\n    \u003ca href=\"http:\/\/www.immune.org.nz\/\"\u003ewww.immune.org.nz\u003c\/a\u003e or 0800 IMMUNE\n    (0800 466 863).\n  \u003c\/li\u003e\n\u003c\/ul\u003e\n\u003ch3\u003eFor Parents, Family and Whānau\u003c\/h3\u003e\n\u003cul\u003e\n  \u003cli\u003e\n    \u003ca href=\"\/resource\/bcg-vaccine-information-parents-%E2%80%93-english-version\"\u003eBCG vaccine information for parents\u003c\/a\u003e\n    (Code HE2205, plus community language translations)\n  \u003c\/li\u003e\n  \u003cli\u003e\n    \u003ca href=\"http:\/\/www.health.govt.nz\/tuberculosis\" target=\"_blank\"\u003eMinstry of Health - Tuberculosis\u003c\/a\u003e\n  \u003c\/li\u003e\n\u003c\/ul\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n","brand":"HealthEd","offers":[{"title":"Default Title","offer_id":34774404595870,"sku":"HE2204","price":0.0,"currency_code":"NZD","in_stock":true}],"thumbnail_url":"\/\/cdn.shopify.com\/s\/files\/1\/0102\/6916\/3582\/products\/HE2204_BCG_vaccine_information_for_health_professionals.pdf.png?v=1593000589"},{"product_id":"bcg-vaccine-information-for-parents-amharic-version","title":"BCG Vaccine: Information for Parents – Amharic","description":null,"brand":"HealthEd","offers":[{"title":"Default Title","offer_id":34774406070430,"sku":"HE2220","price":0.0,"currency_code":"NZD","in_stock":true}],"thumbnail_url":"\/\/cdn.shopify.com\/s\/files\/1\/0102\/6916\/3582\/products\/HE2220-BCG_Brochure_Amharic.pdf.png?v=1593000600"},{"product_id":"bcg-vaccine-information-for-parents-arabic-version","title":"BCG Vaccine: Information for Parents – Arabic","description":null,"brand":"HealthEd","offers":[{"title":"Default Title","offer_id":34774407119006,"sku":"HE2222","price":0.0,"currency_code":"NZD","in_stock":true}],"thumbnail_url":"\/\/cdn.shopify.com\/s\/files\/1\/0102\/6916\/3582\/products\/HE2222-BCG_Brochure_Arabic.pdf.png?v=1593000607"},{"product_id":"bcg-vaccine-information-for-parents-cambodian-khmer-version","title":"BCG Vaccine: Information for Parents – Cambodian\/Khmer","description":null,"brand":"HealthEd","offers":[{"title":"Default Title","offer_id":34774408626334,"sku":"HE2217","price":0.0,"currency_code":"NZD","in_stock":true}],"thumbnail_url":"\/\/cdn.shopify.com\/s\/files\/1\/0102\/6916\/3582\/products\/HE2217_BCG_Brochure_Khmer.pdf.png?v=1593000612"},{"product_id":"bcg-vaccine-information-for-parents-english-version","title":"BCG Vaccine: Information for Parents – English - HE2205","description":"\u003ch2\u003e\n\u003cspan style=\"line-height: 1.2;\"\u003e\u003c\/span\u003e\u003cspan style=\"line-height: 1.2;\"\u003eFor babies and children at risk of catching Tuberculosis (TB)\u003c\/span\u003e\n\u003c\/h2\u003e\n\u003ch2\u003eWhat is the BCG vaccine?\u003c\/h2\u003e\n\u003cp\u003eThe BCG vaccine is an injection given to children who have a higher risk of catching TB.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eThe BCG vaccine helps your child’s immune system fight the bacteria that cause TB and helps stop them from getting serious TB disease.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eThe BCG vaccine is FREE for children under five years of age who have a higher risk of catching TB.\u003c\/p\u003e\n\u003ch2\u003eWho should have the BCG vaccine?\u003c\/h2\u003e\n\u003cp\u003eThe Bacille Calmette-Guérin (BCG) vaccine is given to children under five years of age who have a higher risk of catching TB.\u003c\/p\u003e\n\u003ch3\u003eYour child has a higher risk of catching TB and is eligible for free BCG vaccine if he or she:\u003c\/h3\u003e\n\u003cul\u003e\n\u003cli\u003ewill be living in a house or family\/whānau with a person with either current TB or a past history of TB\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003ehas one or both parents or household members or carers who (within the last five years) have lived for a period of six months or longer in a country with high rates of TB\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003ewill be living for three months or longer (during their first five years) in a country with high rates of TB and will be likely to be exposed to those with TB.\u003c\/li\u003e\n\u003c\/ul\u003e\n\u003cp\u003eYour midwife or doctor will advise if your child is at higher risk of catching TB. As a general indication, the following areas have high rates of TB:\u003c\/p\u003e\n\u003cul\u003e\n\u003cli\u003emost of Africa\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003emuch of South America\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003eRussia and the former Soviet states\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003ethe Indian subcontinent\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003eChina, including Hong Kong; Taiwan (ROC)\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003eSouth East Asia\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003esome Pacific nations (except the Cook Islands, Niue, Samoa, Tokelau and Tonga).\u003c\/li\u003e\n\u003c\/ul\u003e\n\u003ch3\u003eWhat is TB?\u003c\/h3\u003e\n\u003cul\u003e\n\u003cli\u003eTB is an infectious disease. It can cause tiredness, coughing, fever, and shortness of breath.\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003eTB usually affects the lungs, but it can also affect other parts of the body, such as the lymph nodes, bones, joints and kidneys. Serious TB disease can cause meningitis.\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003eTB spreads from person to person through coughing, spitting or sneezing into the air.\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003eThere are about 300 cases of TB in New Zealand each year, mostly in children born overseas.\u003c\/li\u003e\n\u003c\/ul\u003e\n\u003ch3\u003eHow can I protect my child from TB?\u003c\/h3\u003e\n\u003cp\u003eYou can get your child immunised with the BCG vaccine. The vaccine helps their immune system to fight the germs that cause TB and helps stop them from getting serious TB disease.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eThe vaccine is given to your child as an injection in their upper arm.\u003c\/p\u003e\n\u003ch3\u003eWhen is the best time for my child to have the BCG vaccine?\u003c\/h3\u003e\n\u003cul\u003e\n\u003cli\u003eIt is best for your child to have the vaccine within a few days of being born and up to six months old, but they can be vaccinated any time up to five years of age.\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003eIf your child is older than six months, he or she will be tested to see if they have TB. Depending on the results of this test, your child may be offered the BCG vaccine.\u003c\/li\u003e\n\u003c\/ul\u003e\n\u003ch3\u003eHow do I get my child vaccinated?\u003c\/h3\u003e\n\u003cp\u003eYou can speak to your health professional to make an appointment. You can also contact your local public health service and ask to speak to the BCG nurse in your area.\u003c\/p\u003e\n\u003ch3\u003eWhat happens after the vaccination?\u003c\/h3\u003e\n\u003cp\u003eReactions to the BCG vaccine are common, but serious long-term complications are rare. Most children develop a sore at the injection site. Once healed, the sore may leave a small scar. Please refer to HE2226: BCG Vaccine: After care for Parents for more information.\u003c\/p\u003e\n\u003cul\u003e\n\u003cli\u003eIn 1 to 6 weeks, a small red blister may appear where the injection was given.\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003eAfter 6 to 12 weeks, the blister may turn into a small, weeping sore. If this happens, cover the site with gauze to allow air to get in. Do not use sticking plasters.\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003eThe sore may take up to three months to heal, and may leave a small scar. This is normal.\u003c\/li\u003e\n\u003c\/ul\u003e\n\u003ch3\u003eHow effective is the vaccine?\u003cbr\u003e\n\u003c\/h3\u003e\n\u003cp\u003eWhile BCG vaccine does not prevent infection with the bacteria that cause TB, it does help stop children from getting serious TB disease.\u003c\/p\u003e\n\u003ch3\u003eHow long does the vaccine protection last?\u003c\/h3\u003e\n\u003cp\u003eThe duration of protection is unknown, possibly 10 to 15 years, but it may be much longer for some people.\u003cbr\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003ch2\u003eFor more information\u003c\/h2\u003e\n\u003cp\u003eVisit the \u003ca href=\"http:\/\/www.health.govt.nz\/tuberculosis\" target=\"_blank\"\u003eMinistry of Health\u003c\/a\u003e website.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eCode: \u003cmeta charset=\"utf-8\"\u003e\u003cspan data-mce-fragment=\"1\"\u003eHE2205.\u003c\/span\u003e\u003c\/p\u003e","brand":"HealthEd","offers":[{"title":"Default Title","offer_id":34774411182238,"sku":"HE2205","price":0.0,"currency_code":"NZD","in_stock":true}],"thumbnail_url":"\/\/cdn.shopify.com\/s\/files\/1\/0102\/6916\/3582\/products\/HE2205thumbnail.jpg?v=1649650987"},{"product_id":"bcg-vaccine-information-for-parents-fijian-version","title":"BCG Vaccine: Information for Parents – Fijian","description":"\u003ch2\u003e\n  Me baleti ira na gone e rawarawa cake ni tauvi ira na mate ni gacagaca (TB)\n\u003c\/h2\u003e\n\u003ch2\u003eNa cava na wai ni cula ka yacana na BCG?\u003c\/h2\u003e\n\u003cp\u003e\n  Era cula e na wai ni cula na BCG, ko ira na gone e laurai ni rawarawa cake na\n  nodra tauvi TB.\n\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\n  Na wai ni cula na BCG e na vukea na yagoi luvemu me bulia na i sasabai me\n  valuta na manumanu lalai e vakavuna na mate ni gacagaca (TB), ka na tarova na\n  kena bibi sara na mate oqo ke sa tauvi luvemu.\n\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\n  E SEGA NI SAUMI na nodra cula e na wai ni cula na BCG ko ira na gone era se\n  bera ni yabaki lima, ka rawarawa cake ni tauvi ira na mate ni gacagaca (TB).\n\u003c\/p\u003e\n\u003ch2\u003eKo cei e dodonu me cula e na wai ni cula na BCG?\u003c\/h2\u003e\n\u003cp\u003e\n  E dau soli na wai ni cula ka yacana na Bacille Calmette- Guerin (BCG), vei ira\n  wale ga na gone era se bera ni yabaki lima, ka laurai ni na rawarawa cake ni\n  tauvi ira na mate na TB.\n\u003c\/p\u003e\n\u003ch3\u003e\n  E dodonu me cula ko luvemu e na wai ni cula na BCG, ka na sega ni saumi, ni\n  rawarawa cake me tauvi koya na TB kevaka e:\n\u003c\/h3\u003e\n\u003cul\u003e\n  \u003cli\u003e\n    tiko e na vale se vuvale ka tiko kina e dua e tauvi koya tiko na TB se dua e\n    a sa tauva oti na TB\n  \u003c\/li\u003e\n  \u003cli\u003e\n    dua se koi rau ruarua na nona i tubutubu, dua na lewe ni vuvale se\n    dauveqaravi, e a tiko me vula ono se sivia e na dua na vanua ka veitauvi\n    kina vakalevu na TB (e na loma ni lima na yabaki ka se qai vakanadakui)\n  \u003c\/li\u003e\n  \u003cli\u003e\n    na la’ki tiko me vula tolu se sivia (e na i matai ni lima na yabaki ni nona\n    bula) e na dua na vanua e veitauvi vakalevu kina na TB ka na rawa ni dewavi\n    koya kina.\n  \u003c\/li\u003e\n\u003c\/ul\u003e\n\u003cp\u003e\n  E na vakasalataki iko na nomu nasi ni vakasucu gone se vuniwai, kevaka e na\n  rawarawa cake ni tauvi TB ko luvemu. Me i dusidusi ga, oqo na veivanua e\n  veitauvi vakalevu kina na TB:\n\u003c\/p\u003e\n\u003cul\u003e\n  \u003cli\u003edua na i wase levu ni vanua ko Aferika\u003c\/li\u003e\n  \u003cli\u003evaka kina ko Sauca Amerika\u003c\/li\u003e\n  \u003cli\u003eRusia kei na veivanua era a qali tu kina\u003c\/li\u003e\n  \u003cli\u003eIdia kei na veivanua e volekata\u003c\/li\u003e\n  \u003cli\u003eJaina, ka wili kina ko Hong Kong kei Taiwan (ROC)\u003c\/li\u003e\n  \u003cli\u003eCeva-Tokalau kei Esia (vakavo ga ko Sigapoa)\u003c\/li\u003e\n  \u003cli\u003e\n    e so na yanuyanu e na Wasa Pasifika (e sega ni okati kina na Yatu Kuka,\n    Niue, Samoa, Tokelau kei Toga).\n  \u003c\/li\u003e\n\u003c\/ul\u003e\n\u003ch3\u003eNa cava na mate na TB?\u003c\/h3\u003e\n\u003cp\u003e\n  Na TB e mate dewa. E rawa ni vakavuna na oca, vu, katakata ni yago kei na\n  ceguleka.\n\u003c\/p\u003e\n\u003cul\u003e\n  \u003cli\u003e\n    E dau tauva vakalevu na yatevuso na TB, ia e rawa tale ga ni tauva na\n    veitiki ni yago tale e so me vaka na veitiki ni yago e vakasorena, na sui,\n    na i sema ni sui kei na ivi. E rawa tale ga ni vakavuna na vuce ni i olo ni\n    mona kei na nave ni suitu.\n  \u003c\/li\u003e\n  \u003cli\u003e\n    E veidewavi na TB e na sisika ni vu, na kasivi, na suru ka sega ni tabonaki\n    na gusu.\n  \u003c\/li\u003e\n  \u003cli\u003eE rauta na 300 na lewei Niu Siladi e tauvi ira na TB e na veiyabaki.\u003c\/li\u003e\n\u003c\/ul\u003e\n\u003ch3\u003eAu na taqomaka rawa beka vakacava na luvequ mai na TB?\u003c\/h3\u003e\n\u003cp\u003e\n  E rawa ni cula ko luvemu e na wai ni cula na Bacille Calmette-Guérin (BCG). Na\n  wai ni cula na BCG e na vukea na yagoi luvemu me bulia na i sasabai me valuta\n  na manumanu lalai e vakavuna na TB, ka tarova na kena rawa ni bibi cake na\n  mate.\n\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eE na soli vakaicula e na tabai luvemu na BCG.\u003c\/p\u003e\n\u003ch3\u003e\n  A cava beka na gauna vinaka duadua me cula kina ko luvequ e na wai ni cula na\n  BCG?\n\u003c\/h3\u003e\n\u003cul\u003e\n  \u003cli\u003e\n    E na vinaka duadua vei luvemu me cula e na loma ni vica na siga mai na siga\n    e sucu kina me yacova ni sa vula ono. Ia, e rawa ni cula e na wai ni cula\n    oqo e na loma ni gauna ni se bera ni yabaki lima.\n  \u003c\/li\u003e\n  \u003cli\u003e\n    Kevaka sa sivia na vula ono ko luvemu, e na dikevi me laurai kevaka sa tiko\n    vua na TB. E na vakatau e na macala ni ka e laurai na kena soli vei luvemu\n    na wai ni cula na BCG.\n  \u003c\/li\u003e\n\u003c\/ul\u003e\n\u003ch3\u003eNa cava me’u cakava me rawa kina ni cula ko luvequ?\u003c\/h3\u003e\n\u003cp\u003e\n  E rawa ni ko drau veivosakitaka kei na nomu nasi ni vakasucu gone se vuniwai,\n  me lokuci na gauna mo la’ki raica kina na vakailesilesi e qarava na veicula\n  oqo. E rawa tale ga ni ko veitaratara kei na tabana ni qaravi bula raraba e na\n  nomu i tikotiko, ka kerea mo drau veivosaki kei na nasi e qarava na veika me\n  baleta na BCG e na vanua ko vakaitikotiko kina.\n\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eRaica na kena i vakamacala matailalai e na daku ni i vola tukutuku oqo.\u003c\/p\u003e\n\u003ch3\u003eNa cava e na yaco ni sa cula oti ko luvequ?\u003c\/h3\u003e\n\u003cul\u003e\n  \u003cli\u003e\n    E namaki me na yaco e so na ka e na vuku ni i cula, ka vakavudua na kena\n    yaco e dua na ka me lomaleqataki vakabalavu. E na bodaka na vanua e cula vei\n    ira e vuqa na gone, ka na toka na kena mawe ni sa maca na bodaka.\n  \u003c\/li\u003e\n  \u003cli\u003e\n    E na loma ni 1 ki na 6 na macawa, e na basika e dua na bodaka damudamu\n    lailai e na vanua e cula.\n  \u003c\/li\u003e\n  \u003cli\u003e\n    Ni oti e 6 ki na 12 na macawa, e rawa ni kacabote na bodaka ka vakawai.\n    Kevaka e yaco oqo, ubia e na lidi mamare ka lawalawa me rawa ni liwava na\n    cagi na vanua e cula. Kua ni vakayagataka na palasita.\n  \u003c\/li\u003e\n  \u003cli\u003e\n    E rawa ni taura e tolu na vula me qai maca na bodaka, ka na toka na kena\n    mawe. Oqo na ka e namaki me yaco.\n  \u003c\/li\u003e\n\u003c\/ul\u003e\n\u003ch3\u003eE yaga vakacava na wai ni cula oqo?\u003c\/h3\u003e\n\u003cp\u003e\n  E dina ni sega ni tarova na veidewavi ni manumanu lalai ka vakavuna na TB na\n  cula e na BCG, ia e vukea na kena tarovi me kua ni bibi sara na TB e veitauvi.\n\u003c\/p\u003e\n\u003ch3\u003eNa cava na dede ni gauna e na veitaqomaki tiko kina na wai ni cula oqo?\u003c\/h3\u003e\n\u003cp\u003e\n  E laurai mai na vakadidike ni wai ni cula oqo na BCG, e veitaqomaki tiko me\n  kua ni bibi sara na mate na TB ni oti e 15 na yabaki mai na gauna ni cula.\n\u003c\/p\u003e\n\u003ch2\u003eE tu e so tale na i vakamacala e na:\u003c\/h2\u003e\n\u003cp\u003e\n  website e na\n  \u003ca href=\"http:\/\/www.health.govt.nz\/tuberculosis\" target=\"_blank\"\u003ewww.health.govt.nz\/tuberculosis\u003c\/a\u003e\n\u003c\/p\u003e\n","brand":"HealthEd","offers":[{"title":"Default Title","offer_id":34774413148318,"sku":"HE2213","price":0.0,"currency_code":"NZD","in_stock":true}],"thumbnail_url":"\/\/cdn.shopify.com\/s\/files\/1\/0102\/6916\/3582\/products\/HE2213-BCG_Brochure_Fijian.pdf.png?v=1593000631"},{"product_id":"bcg-vaccine-information-for-parents-hindi-version","title":"BCG Vaccine: Information for Parents – Hindi","description":null,"brand":"HealthEd","offers":[{"title":"Default Title","offer_id":34774413279390,"sku":"HE2224","price":0.0,"currency_code":"NZD","in_stock":true}],"thumbnail_url":"\/\/cdn.shopify.com\/s\/files\/1\/0102\/6916\/3582\/products\/HE2224-BCG_Brochure_Hindi.pdf.png?v=1593000632"},{"product_id":"bcg-vaccine-information-for-parents-japanese-version","title":"BCG Vaccine: Information for Parents – Japanese","description":null,"brand":"HealthEd","offers":[{"title":"Default Title","offer_id":34774414229662,"sku":"HE2214","price":0.0,"currency_code":"NZD","in_stock":true}],"thumbnail_url":"\/\/cdn.shopify.com\/s\/files\/1\/0102\/6916\/3582\/products\/HE2214-BCG_Brochure_Japanese.pdf.png?v=1593000639"},{"product_id":"bcg-vaccine-information-for-parents-korean-version","title":"BCG Vaccine: Information for Parents – Korean","description":null,"brand":"HealthEd","offers":[{"title":"Default Title","offer_id":34774414459038,"sku":"HE2223","price":0.0,"currency_code":"NZD","in_stock":true}],"thumbnail_url":"\/\/cdn.shopify.com\/s\/files\/1\/0102\/6916\/3582\/products\/HE2223-BCG_Brochure_Korean.pdf.png?v=1593000641"},{"product_id":"bcg-vaccine-information-for-parents-myanmar-burmese-version","title":"BCG Vaccine: Information for Parents – Myanmar\/Burmese","description":null,"brand":"HealthEd","offers":[{"title":"Default Title","offer_id":34774415540382,"sku":"HE2216","price":0.0,"currency_code":"NZD","in_stock":true}],"thumbnail_url":"\/\/cdn.shopify.com\/s\/files\/1\/0102\/6916\/3582\/products\/HE2216_BCG_Brochure_Burmese.pdf.png?v=1593000648"},{"product_id":"bcg-vaccine-information-for-parents-persian-farsi-version","title":"BCG Vaccine: Information for Parents – Persian\/Farsi","description":null,"brand":"HealthEd","offers":[{"title":"Default Title","offer_id":34774416031902,"sku":"HE2221","price":0.0,"currency_code":"NZD","in_stock":true}],"thumbnail_url":"\/\/cdn.shopify.com\/s\/files\/1\/0102\/6916\/3582\/products\/HE2221-BCG_Brochure_Farsi.pdf.png?v=1593000649"},{"product_id":"bcg-vaccine-information-for-parents-pushto-afghani-version","title":"BCG Vaccine: Information for Parents – Pushto\/Afghani","description":null,"brand":"HealthEd","offers":[{"title":"Default Title","offer_id":34774416654494,"sku":"HE2218","price":0.0,"currency_code":"NZD","in_stock":true}],"thumbnail_url":"\/\/cdn.shopify.com\/s\/files\/1\/0102\/6916\/3582\/products\/HE2218-BCG_Brochure_Pushto.pdf.png?v=1593000652"},{"product_id":"bcg-vaccine-information-for-parents-simplified-chinese-version","title":"BCG Vaccine: Information for Parents – simplified Chinese","description":null,"brand":"HealthEd","offers":[{"title":"Default Title","offer_id":34774420652190,"sku":"HE2225","price":0.0,"currency_code":"NZD","in_stock":true}],"thumbnail_url":"\/\/cdn.shopify.com\/s\/files\/1\/0102\/6916\/3582\/products\/HE2225-BCG_Brochure_Chinese_simplified.pdf.png?v=1593000666"},{"product_id":"bcg-vaccine-information-for-parents-somali-version","title":"BCG Vaccine: Information for Parents – Somali","description":"\u003ch2\u003e\n  Dhallaanka iyo Carruurta oo halista ugu jiro in ay qaadaan Tiibishada (TB)\n\u003c\/h2\u003e\n\u003ch2\u003eWaa maxay tallaalka BCG?\u003c\/h2\u003e\n\u003cp\u003e\n  Tallaalka BCG waa cirbid la siiyo carrurta ku jira halis sareyso oo qaadista\n  Tiibishada.\n\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\n  Tallaalka BCG wuxuu ka caawiyaa carruurta difaaca jirka wuxuuna la dagaalamaa\n  jeermiska sababa Tiibishada iyo wuxuu caawiyaa ka hortaga qaadista Tiibisho\n  halis ah.\n\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\n  Tallaalka BCG BILAASH ayay utahay carrurta ka yar 5 sanno kuwaas oo halis\n  sareyso ugu jiro qaadista Tiibishada.\n\u003c\/p\u003e\n\u003ch2\u003eYaa loo baahan yahay inay qaataan tallaalka BCG?\u003c\/h2\u003e\n\u003cp\u003e\n  Tallaalka Bacille Calmitte-Guérin (BCG) waxaa la siiyaa carruurta ka yar da’da\n  5 ta sanno ku waas oo halis sareysa ugu jiro in ay qaadaan Tiibishada TB.\n\u003c\/p\u003e\n\u003ch3\u003e\n  Cunuggaagu wuxuu halis dheeraad ah ugu jiraa in uu Tiibisho qaadoiyo wuxuu xaq\n  uleeyahay tallaalka BCG haddii isaga ama iyada:\n\u003c\/h3\u003e\n\u003cul\u003e\n  \u003cli\u003e\n    oo ku noolaanayo guri ama qoys oo qabo midkood Tiibishada hadeer ama taariiq\n    hore oo Tiibisho\n  \u003c\/li\u003e\n  \u003cli\u003e\n    ma jiraa hal ama labada waalid ama xubnaha qoyska ama daryeelashaasha kuwaas\n    oo (shanti sanno ee ugu dambaysay) oo ay ku noolaayeen muddo lix bilood ah\n    ama ka badan waddan oo ay ku sareyso Tiibishida\n  \u003c\/li\u003e\n  \u003cli\u003e\n    oo ku noolaanayo saddex bilood ah ama ka badan (inta lagu gudo jiray\n    shantooda sanno ee ugu horeysay) waddan qaba tiro sareyso oo Tiibishada iyo\n    waxay u badan tahay in uu ka qaado kuwaas Tiibishada.\n  \u003c\/li\u003e\n\u003c\/ul\u003e\n\u003cp\u003e\n  Umulisadaada amaa ama dhaqtarkaaga ayaa kugula talinayo hadii canugaada uu ku\n  jiro halis sareyso oo qqdista Tiibishada ah. Sida tilmaanta guud dhinacyada\n  xiga waxay leeyihiin halis sareyso oo Tiibisho ah:\n\u003c\/p\u003e\n\u003cul\u003e\n  \u003cli\u003eAfrikada badankeed\u003c\/li\u003e\n  \u003cli\u003eInta badan Koonfurta Ameerika ah\u003c\/li\u003e\n  \u003cli\u003eRuushka iyo waddamadii hore loo oran jiray Midowga Soofiyeeti\u003c\/li\u003e\n  \u003cli\u003eQaarad yarta Hindiya\u003c\/li\u003e\n  \u003cli\u003eShiinaha oo ay weheliyaan Hong Kong iyo Taiwan\u003c\/li\u003e\n  \u003cli\u003eAasiyada Koonfur-Bari (marka laga reebo Singapore)\u003c\/li\u003e\n  \u003cli\u003e\n    Qaar ka mid ah waddamada Baasifikada (marka laga reebo Cook Island, Niue,\n    Samoa, Tokelau iyo Tonga).\n  \u003c\/li\u003e\n\u003c\/ul\u003e\n\u003ch3\u003eWaa maxay TB?\u003c\/h3\u003e\n\u003cul\u003e\n  \u003cli\u003e\n    TB waa cudur faafa. Waxay keeni kartaa daal, qufac, qandho, iyo neefsashada\n    oo qofka ku adkaata.\n  \u003c\/li\u003e\n  \u003cli\u003e\n    TB-du waxay badanaa wax yeeshaa sanbabada, waxay sidoo kale waxyeello u\n    geysan kartaa qaybaha kale ee jirkaada sida qanjiraada yaryar ee dheecaanka\n    ururiya, lafaha,xubnaha iyo kelyaha. Cudur Tiibisho halis ah waxay sababi\n    kartaa cudurka maskaxda.\n  \u003c\/li\u003e\n  \u003cli\u003e\n    Tiibishada waxaa laysku qaadsiiyaa qufaca qof-kuqofka ah, candhuuf ama\n    hindhisada oo hawada l a raacsiiyo.\n  \u003c\/li\u003e\n  \u003cli\u003e\n    Waxaa ka jiro ku dhawaadkii 300 oo dacwadood oo Tiibishada ah New Aealand\n    sannadkiiba.\n  \u003c\/li\u003e\n\u003c\/ul\u003e\n\u003ch3\u003eSideen ayaan canugeyga uga ilaalin karaa Tiibishada?\u003c\/h3\u003e\n\u003cp\u003e\n  Waxaad cunuggaaga ku tallaali kartaa talaalka Bacille Calmette-Guérin (BCG).\n  Tallaalka wuxuu ka caawinayaa difaaca jirka oo adkeynayo jeermiska sababa\n  Tiibishada iyo waxay ka caawineysaa in uu ka hortagtaa noqoshada Tiibisho\n  halis ah.\n\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\n  Tallaalka waxaa loo siiyaa canugaada sida cirbad lagu durayo garabka kore.\n\u003c\/p\u003e\n\u003ch3\u003eWaa goorma waqtiga ugu habboon ee cunuggeygu qaadan karo tallaalka BCG?\u003c\/h3\u003e\n\u003cul\u003e\n  \u003cli\u003e\n    Waxaa ku habboon in cunuggu tallaalka qaato maalmo ka dib markuu dhaso iyo\n    ilaa iyo lix bilood jir, laakin waxaa la talaali karaa xili walba ilaa shan\n    sanno.\n  \u003c\/li\u003e\n  \u003cli\u003e\n    Haddii cunuggaagu lix bilood ka weyn yahay, isaga ama iyada waxaa laga\n    baarayaa si loo hubiyo hadii uu qabo Tiibishida. Waxay ku xirantahay\n    natiijooyinka baaritaankaan. Waxaa laga yaabaa in cunugga tallaalka BCG la\n    siiyo.\n  \u003c\/li\u003e\n\u003c\/ul\u003e\n\u003ch3\u003eSidee ayaan cunuggayga u tallaalaa?\u003c\/h3\u003e\n\u003cp\u003e\n  Waxaad la hadli kartaa umulisadaada ama dhaqtarkaaga si aad u sameysid ballan.\n  Waxaad sidoo kale la xiriiri kartaa adeegyada caafimaadka bulshada iyo weydii\n  in aad la hadashid kalkaalisada BCG ee dhinacaada ah.\n\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTafaasiisha ka eeg bogga dambe.\u003c\/p\u003e\n\u003ch3\u003eMaxaa dhacaya tallaalka kaddib?\u003c\/h3\u003e\n\u003cp\u003e\n  Fal-celin tallaalka BCG waa wax caadi ah, laakiin dhibaato waqti dheer qaadata\n  waa dhif. Carruurta badanaa waxay la kulmaan xanuun dhinaca tallaalka ah.\n  Markay boksooto, xanuunka laga yaabo in uu calaamad ku reebo.\n\u003c\/p\u003e\n\u003cul\u003e\n  \u003cli\u003e\n    1 ilaa 6 isbuuc gudahooda, fin yar oo gaduudan ayaa laga yaabaa in uu ka\n    muuqdo meesha cirbada laga duray.\n  \u003c\/li\u003e\n  \u003cli\u003e\n    6-12 isbuuc ka dib,finka waxaa laga yaabaa in uu usu badelo mid yar, oo\n    xanuunayo. Hadii tani ay dhacdo, ku dabool dhinaca faashada si aad ugu\n    ogolaatid aariyo in ay soo gasho. Ha isticmaalin sharootada koolada.\n  \u003c\/li\u003e\n  \u003cli\u003e\n    Xanuunka waxaa laga yaabaa in ay qaadato ilaa 3 bilood in ay boksooto, iyo\n    laga yaabo in ay ku reebto calaamad yar. Tani waa caadi.\n  \u003c\/li\u003e\n\u003c\/ul\u003e\n\u003ch3\u003eWaxtarka tallaalku intee le’eg yahay?\u003c\/h3\u003e\n\u003cp\u003e\n  Iyadoo tallaalka BCG aan ka hortagin aabuqyada jeermiska sababo Tiibishada,\n  waxay ka caawisaa carruurta in ay ka hortagto qaadista Tiibisho halis ah.\n\u003c\/p\u003e\n\u003ch3\u003eMuddo intee le’eg ayuu difaaca tallaalku jirayaa?\u003c\/h3\u003e\n\u003cp\u003e\n  Daraasado ayaa muujinay in tallaalka BCB uu ka hortago cudurada Tiibishada\n  halista ah ilaa 15 sanno tallaalka ka dib.\n\u003c\/p\u003e\n\u003ch2\u003eWixii warbixin dheeraad ah\u003c\/h2\u003e\n\u003cp\u003e\n  \u003ca href=\"http:\/\/www.health.govt.nz\/your-health\/conditions-and-treatments\/diseases-and-illnesses\/tuberculosis\" target=\"_blank\"\u003eMinistry of Health - Tuberculosis\u003c\/a\u003e\n\u003c\/p\u003e\n","brand":"HealthEd","offers":[{"title":"Default Title","offer_id":34774425108638,"sku":"HE2219","price":0.0,"currency_code":"NZD","in_stock":true}],"thumbnail_url":"\/\/cdn.shopify.com\/s\/files\/1\/0102\/6916\/3582\/products\/HE2219-BCG_Brochure_Somali.pdf.png?v=1593000672"},{"product_id":"bcg-vaccine-information-for-parents-te-reo-maori-version","title":"BCG Vaccine: Information for Parents – te reo Māori - HE2206","description":"\u003ch2\u003eMō ngā pēpē me ngā tamariki e mōrearea ana ki te mate kohi (TB)\u003c\/h2\u003e\n\u003ch2\u003eHe aha te kano ārai mate BCG?\u003c\/h2\u003e\n\u003cp\u003e\n  Ko te kano ārai mate BCG he werohanga ki ngā tamariki e nui ake te mōrearea ki\n  te mate kohi (TB).\n\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\n  Ka āwhina te kano ārai mate BCG i te pūnaha ārai mate o tō tamaiti ki te\n  whawhai i ngā huakita e pā mai ai te kohi me te ārai i te pānga mai o ngā mate\n  kohi nui ki a ia.\n\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\n  He KOREUTU te kano ārai mate BCG mō ngā tamariki i raro i te rima tau e nui\n  ake te mōrearea ki te mate kohi.\n\u003c\/p\u003e\n\u003ch2\u003eMā wai te kano ārai mate BCG?\u003c\/h2\u003e\n\u003cp\u003e\n  Ka tukuna te kano ārai mate Bacille Calmette-Guérin (BCG) ki ngā tamariki i\n  raro i te rima tau e nui ake te mōrearea ki te kohi.\n\u003c\/p\u003e\n\u003ch3\u003e\n  He nui ake te mōrearea o tō tamaiti ki te mate kohi, ā, e āhei atu ki te kano\n  ārai mate BCG koreutu, mēnā:\n\u003c\/h3\u003e\n\u003cul\u003e\n  \u003cli\u003e\n    e noho kāinga ana ia me tētahi whānau e pāngia ai tētahi tangata e te mate\n    kohi, i pāngia ai rānei ki te kohi i mua\n  \u003c\/li\u003e\n  \u003cli\u003e\n    he mātua, he mema rānei o te whare i noho mō te ono marama, neke atu rānei\n    (i roto i ngā tau e rima kua hipa), i tētahi whenua e nui ai te mōrearea ki\n    te mate kohi\n  \u003c\/li\u003e\n  \u003cli\u003e\n    ka noho mō te toru marama, neke atu rānei ki tētahi whenua mōrearea nui (hei\n    ngā tau e rima tuatahi), ā, te āhua nei ka whai pānga ki te hunga mate kohi.\n  \u003c\/li\u003e\n\u003c\/ul\u003e\n\u003cp\u003e\n  Ka whakamōhiotia koe e tō kaiāwhina whakawhānau, e tō tākuta rānei mēnā e\n  mōrearea ana tō tamaiti ki te mate kohi. Kia mōhio noa koe, he nui te mate\n  kohi ki ēnei whenua:\n\u003c\/p\u003e\n\u003cul\u003e\n  \u003cli\u003ete nuinga o Āwherika\u003c\/li\u003e\n  \u003cli\u003ehe wāhanga nui o Amerika ki te Tonga\u003c\/li\u003e\n  \u003cli\u003eRūhia me ngā whenua o te Kotahitanga o Rūhia i mua\u003c\/li\u003e\n  \u003cli\u003ete whenua nui o Īnia\u003c\/li\u003e\n  \u003cli\u003eHaina, me Hongipua; Taiwana (ROC)\u003c\/li\u003e\n  \u003cli\u003eĀhia ki Paeroa (hāunga a Hingapoa)\u003c\/li\u003e\n  \u003cli\u003e\n    ētahi whenua o Te Moana-nui-a-Kiwa (hāunga Ngā Kuki Airani, Niue, Hāmoa,\n    Tokerau me Tonga).\n  \u003c\/li\u003e\n\u003c\/ul\u003e\n\u003ch3\u003eHe aha te mate kohi?\u003c\/h3\u003e\n\u003cp\u003e\n  He mate hōrapa te mate kohi. Tērā pea ka pupū ake te ngenge, te maremare, te\n  kirikā, me te hāhā.\n\u003c\/p\u003e\n\u003cul\u003e\n  \u003cli\u003e\n    Ko te tikanga ka pā te kohi ki ngā pūkahukahu, engari ka taea anō te pā atu\n    ki ētahi atu wāhanga o te tinana, pēnei i ngā tīpona waitinana, ngā koiwi,\n    ngā pona me ngā tākihi. Ka pupū anō pea te mate kiriuhi uakakā i te kohi.\n  \u003c\/li\u003e\n  \u003cli\u003e\n    Ka taea te mate kohi te whakawhiti tangata ki te tangata mā te maremare, te\n    tuha me te matihe.\n  \u003c\/li\u003e\n  \u003cli\u003eTata ki te 300 ngā kēhi mate kohi i Aotearoa i ia tau.\u003c\/li\u003e\n\u003c\/ul\u003e\n\u003ch3\u003eMe pēhea taku tiaki i taku tamaiti mai i te kohi?\u003c\/h3\u003e\n\u003cp\u003e\n  Ka taea te tuku ārainga mate ki tō tamaiti mā te kano ārai mate BCG. Ka āwhina\n  te kano ārai mate BCG i te pūnaha ārai mate o tō tamaiti ki te whawhai i ngā\n  huakita e pupū ai te mate kohi.\n\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eKa tukuna taua kano ārai mate ki te peke o tō tamaiti mā te werohanga.\u003c\/p\u003e\n\u003ch3\u003eHe aha te wā pai mō taku tamaiti ki te whiwhi i te kano ārai mate BCG?\u003c\/h3\u003e\n\u003cul\u003e\n  \u003cli\u003e\n    He pai ake mō tō tamaiti ki te whiwhi i te kano ārai mate i ētahi rā mai i\n    tōna whānautanga tae noa ki te ono marama, engari ka taea anō te whiwhi kano\n    ārai mate tae atu ki te rima tau.\n  \u003c\/li\u003e\n  \u003cli\u003e\n    Mēnā e pakeke atu tō tamaiti i te ono marama, ka whakamātauhia ia kia kitea\n    mēnā kua pā te huakita kohi ki a ia. Kei ngā hua o te whakamātautau tērā e\n    kitea mēnā ka whakaratoa te kano ārai mate BCG ki tō tamaiti.\n  \u003c\/li\u003e\n\u003c\/ul\u003e\n\u003ch3\u003eKa pēhea te whiwhi o taku tamaiti ki te kano ārai mate?\u003c\/h3\u003e\n\u003cp\u003e\n  Ka taea e koe te kōrero ki tō kaiāwhina whakawhānau, ki tō tākuta rānei ki te\n  whakarite wā. Ka taea anō te whakapā atu ki tō ratonga hauora tūmatanui tūtata\n  mai me te pātai atu ki te tapuhi BCG i tō rohe.\n\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTirohia ngā kōrero i te whārangi o muri.\u003c\/p\u003e\n\u003ch3\u003eKa aha i muri i te werohanga?\u003c\/h3\u003e\n\u003cp\u003e\n  He rite tonu te pā o ngā tauhohenga ki ngā kano ārai mate BCG, engari he onge\n  ngā raruraru nui wā roa. Ka pā mai he ipuipu ki te nuinga o ngā tamariki i te\n  wāhi i werohia. Ina ora mai, ka mahue mai pea he mahu iti.\n\u003c\/p\u003e\n\u003cul\u003e\n  \u003cli\u003e\n    Hei ngā wiki kotahi ki te ono, tērā pea ka pupū mai tētahi namunamu whero ki\n    te wāhi i werohia.\n  \u003c\/li\u003e\n  \u003cli\u003e\n    Hei ngā wiki ono ki te tekau mā rua, tērā pea ka huri te namunamu ki tētahi\n    hakihaki iti. Ki te pēnei, me uwhi ki tētahi whāriki ārai kia uru ai te hau.\n    Kaua e whakamahia ngā tāpi whakapiri.\n  \u003c\/li\u003e\n  \u003cli\u003e\n    Tae atu ki te toru marama pea te roa e pai ai te hakihaki, tērā pea ka pā\n    mai tētahi mahu iti. Kei te pai tēnei.\n  \u003c\/li\u003e\n\u003c\/ul\u003e\n\u003ch3\u003eHe pēhea te whai kiko o te werohanga?\u003c\/h3\u003e\n\u003cp\u003e\n  Ahakoa kāore e āraitia e te kano ārai mate BCG ngā whakapokenga o ngā huakita\n  e pā mai ai te mate kohi, ka āwhina ki te aukati i te mate kohi nui mai i ngā\n  tamariki.\n\u003c\/p\u003e\n\u003ch3\u003eE hia te roa e mahi ana te kano ārai mate?\u003c\/h3\u003e\n\u003cp\u003e\n  E whakaatu ana ngā mātai e tiaki ana te kano ārai mate BCG mai i te mate kohi\n  nui mō ngā tau neke atu i te 15 mai i te werohanga.\n\u003c\/p\u003e\n\u003ch2\u003eMō ētahi atu kōrero:\u003c\/h2\u003e\n\u003cp\u003e\n  \u003ca href=\"http:\/\/www.health.govt.nz\/tuberculosis\" target=\"_blank\"\u003eMinistry of Health - Tuberculosis\u003c\/a\u003e\n\u003c\/p\u003e\n","brand":"HealthEd","offers":[{"title":"Default Title","offer_id":34774426878110,"sku":"HE2206","price":0.0,"currency_code":"NZD","in_stock":true}],"thumbnail_url":"\/\/cdn.shopify.com\/s\/files\/1\/0102\/6916\/3582\/products\/HE2206-BCG_Brochure_Maori.pdf.png?v=1593000674"},{"product_id":"bcg-vaccine-information-for-parents-traditional-chinese-version","title":"BCG Vaccine: Information for Parents – Traditional Chinese","description":null,"brand":"HealthEd","offers":[{"title":"Default Title","offer_id":34774428909726,"sku":"HE2430","price":0.0,"currency_code":"NZD","in_stock":true}],"thumbnail_url":"\/\/cdn.shopify.com\/s\/files\/1\/0102\/6916\/3582\/products\/HE2430-BCG_Brochure_traditional_Chinese.pdf.png?v=1593000679"},{"product_id":"bcg-vaccine-information-for-parents-tuvaluan-version","title":"BCG Vaccine: Information for Parents – Tuvalu - HE2212","description":"\u003ch2\u003eMo pepe mo tamaliki kola ka vave pokotia ne te masaki o te maamaa (TB)\u003c\/h2\u003e\n\u003ch2\u003eSe a te BCG suki puipui?\u003c\/h2\u003e\n\u003cp\u003e\n  Te suki puipui BCG e ave ki tamaliki kola e lasi te mafai o pokotia ne te TB.\n\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\n  Te suki puipui BCG e fesoasoani ki te teke atu o manu kola e fakamafua ne\n  latou te TB kae fakagata ne ia te pokotia malosi o te tamaliki i te masaki\n  tenei.\n\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\n  Te suki puipui BCG e se ‘togi mo tamaliki mai lalo o te lima tausaga kola e\n  lasi te mafai o pokotia ne te TB.\n\u003c\/p\u003e\n\u003ch2\u003eKo oi e ‘tau o ave ki ei te suki puipui BCG?\u003c\/h2\u003e\n\u003cp\u003e\n  Te suki puipui Bacille Calmette-Guérin (BCG) e ave ki tamaliki mai lalo o te\n  lima tausaga kola e lasi te mafai o pokotia latou ne te TB.\n\u003c\/p\u003e\n\u003ch3\u003e\n  Tau tamaliki e lasi tena mafai o pokotia ne te TB, kae e to a ia i te kau e\n  tau o suki i te BCG kae se ‘togi manafai a ia:\n\u003c\/h3\u003e\n\u003cul\u003e\n  \u003cli\u003e\n    e nofo tasi i te fale io me mo kaaiga mo te tino tela e pokotia ne te TB io\n    me ko oti ne pokotia i te TB\n  \u003c\/li\u003e\n  \u003cli\u003e\n    se tokotasi o ana matua io me ko ana matua katoa io me ko tino e nofo i te\n    fale io me ko tino tausi kola (i loto i te lima tausaga ko teka) ne nofo e\n    tusa mo te ono masina io me silia atu i fenua kola e maluga te pokotia o te\n    masaki ko te TB\n  \u003c\/li\u003e\n  \u003cli\u003e\n    ka nofo i se tolu masina io me silia atu (i loto i te lima o tausaga muamua\n    o olotou olaga) i atufenua kola e maluga te pokotia o te masaki ko te TB kae\n    mafai o pokotia mai ia latou kola e pokotia ne te TB.\n  \u003c\/li\u003e\n\u003c\/ul\u003e\n\u003cp\u003e\n  Tau fafine fakafanau me ko te tokita ka fautua atu manafai tau tamaliki e lasi\n  te mafai o pokotia ne te TB. Te fakaasiga aoao mo te feitu tenei, ko laukele\n  konei e lasi te pokotiaga o te TB:\n\u003c\/p\u003e\n\u003cul\u003e\n  \u003cli\u003ete lasiga o Afelika\u003c\/li\u003e\n  \u003cli\u003enai fenua o Amelika ki Saute\u003c\/li\u003e\n  \u003cli\u003eLusia mo malo mua o te Soviete\u003c\/li\u003e\n  \u003cli\u003ete koniteneta foliki o India\u003c\/li\u003e\n  \u003cli\u003eSaina, e aofia iei a Hong Kong; Taiwan (ROC)\u003c\/li\u003e\n  \u003cli\u003eSaute ki Saegalaa o Asia (vagana i ei ko Singapore)\u003c\/li\u003e\n  \u003cli\u003e\n    nisi atufenua o te Pasefika (vagana i ei te Atu Kuki, Niue, Samoa, Tokelau\n    mo Tonga).\n  \u003c\/li\u003e\n\u003c\/ul\u003e\n\u003ch3\u003eSe a te TB?\u003c\/h3\u003e\n\u003cul\u003e\n  \u003cli\u003e\n    TB se masaki tela e pisi. E mafai o fakamafua ne ia te fitaa, taletale, te\n    vela, mo te gaegae.\n  \u003c\/li\u003e\n  \u003cli\u003e\n    TB e masani o pokotia ki maamaa, kae e mafai foki o pokotia a niisi koga o\n    te foitino, pela mo koga fulafula, ivi, sokoga mo nonu. Pokotiaga malosi i\n    te TB e mafai o fakamafua te masaki ko te meningitis.\n  \u003c\/li\u003e\n  \u003cli\u003e\n    TB e mafai o pisi mai te tino ki te sua tino mai i te tale, puaki io me\n    mafatua ki te ea.\n  \u003c\/li\u003e\n  \u003cli\u003eE nofo ki te 300 masaki TB i Niu Sila i tausaga taki tasi.\u003c\/li\u003e\n\u003c\/ul\u003e\n\u003ch3\u003eE puipui pefea taku tamaliki mai te TB?\u003c\/h3\u003e\n\u003cp\u003e\n  E mafai ne koe o ave tau tamaliki ke suki i te suki puipui BCG. Te suki puipui\n  BCG e fesoasoani ki tau tamaliki o teke atu a manu kola e fakamafua ne latou\n  te TB, a ia e fesoasoani o fakagata tamaliki mai i te tulaga pokotia malosi ne\n  te TB.\n\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTe suki puipui tenei e suki ki tau tamaliki i te lima.\u003c\/p\u003e\n\u003ch3\u003eSe a te taimi lei ki taku tamaliki ke suki i te suki puipui BCG?\u003c\/h3\u003e\n\u003cul\u003e\n  \u003cli\u003e\n    E lei ke tuku atu te suki puipui ki tau tamaliki i loto o ne naai aso i te\n    fanauga ke oko ki te ono masina i te matua, kae e mafai foki o suki puipui i\n    soose taimi ke oko ki te lima tausaga.\n  \u003c\/li\u003e\n  \u003cli\u003e\n    Kafai tau tamaliki ko matua atu mo te ono masina, ka fai a sukesukega ki ei\n    ke onoono me ne pokotia a ia ne manu o te TB io me ikai. Mai i ikuga o te\n    sukesukega tenei, ka fai i ei se ikuga e uiga mo tena suki puipui.\n  \u003c\/li\u003e\n\u003c\/ul\u003e\n\u003ch3\u003eE fakatonu pefea ke fai te suki puipui o taku tamaliki?\u003c\/h3\u003e\n\u003cp\u003e\n  E mafai ne koe o faipati ki tau fafine fakafanau io me ko te tokita ke\n  fakatonu ne ia. Te sua auala, e fesokotaki koe ki te ofisa o te ola lei\n  (public health service) e pili atu kae fakafesili ke faipati koe mo te Neesi\n  BCG i kona.\n\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eOnoono ki te itulau fakaoti ki fakamatalaga atili mo te feitu tenei.\u003c\/p\u003e\n\u003ch3\u003eSe a te mea ka tupu manafai ko suki taku tamaliki?\u003c\/h3\u003e\n\u003cp\u003e\n  E masani saale o isi se mea e faka‘sae kae e seai ne pokotiaga leva e masani\n  mafua mai i ei. Te lasiga o tamaliki e faka‘sae se palaaga i te koga ne suki.\n  Kafai ko mafu, e mafai o isi se mailoga o te palaaga.\n\u003c\/p\u003e\n\u003cul\u003e\n  \u003cli\u003e\n    I te 1 ki te 6 vaiaso, ka mafai o sae se pusaaga foliki i te koga ne suki.\n  \u003c\/li\u003e\n  \u003cli\u003e\n    Mai tua o te 6 ki te 12 vaiaso, te pusaaga ka mafai o fai pela me se tamaa\n    palaaga. Kafai e tupu te mea tenei, e ‘tau o ‘tao a te mata o ia ki se koosi\n    (gauze) ke sao se ea ki loto. Se fakapikigina ki se palasitaa.\n  \u003c\/li\u003e\n  \u003cli\u003e\n    Te palaaga ka mafai o oko ki te tolu masina te taimi e mafu i ei, kae ka\n    mafai o tu i ei te fagata. Te mea nei se mea loa e masani.\n  \u003c\/li\u003e\n\u003c\/ul\u003e\n\u003ch3\u003eE pefea te malosi o te suki puipui tenei?\u003c\/h3\u003e\n\u003cp\u003e\n  E ui i ei a te suki puipui BCG e se puipui ne ia mai te pokotia ne te TB, a ia\n  e fesoasoani o fakagata tamaliki mai i te tulaga pokotia malosi ne te TB.\n\u003c\/p\u003e\n\u003ch3\u003eE pefea te leva o te puipuiga a te suki tenei?\u003c\/h3\u003e\n\u003cp\u003e\n  A sukesukega e fakaasi mai me i te suki puipui BCG e puipui ne ia mai te\n  pokotia malosi o te masaki TB ke oko ki te 15 tausaga mai tua o te sukiiga.\n\u003c\/p\u003e\n\u003ch2\u003eMo ne fakamatalaga atili:\u003c\/h2\u003e\n\u003cp\u003e\n  \u003ca href=\"http:\/\/www.health.govt.nz\/tuberculosis\" target=\"_blank\"\u003eMinistry of Health - Tuberculosis\u003c\/a\u003e\n\u003c\/p\u003e\n","brand":"HealthEd","offers":[{"title":"Default Title","offer_id":34774429008030,"sku":"HE2212","price":0.0,"currency_code":"NZD","in_stock":true}],"thumbnail_url":"\/\/cdn.shopify.com\/s\/files\/1\/0102\/6916\/3582\/products\/HE2212-BCG_Brochure_Tuvaluan.pdf.png?v=1593000681"},{"product_id":"bcg-vaccine-information-for-parents-vietnamese-version","title":"BCG Vaccine: Information for Parents – Vietnamese","description":null,"brand":"HealthEd","offers":[{"title":"Default Title","offer_id":34774429630622,"sku":"HE2215","price":0.0,"currency_code":"NZD","in_stock":true}],"thumbnail_url":"\/\/cdn.shopify.com\/s\/files\/1\/0102\/6916\/3582\/products\/HE2215-BCG_Brochure_Vietnamese.pdf.png?v=1593000688"},{"product_id":"bcg-vaccine-information-for-parents-kiribati-gilbertese-version","title":"BCG Vaccine: Information for Parents - Kiribati (Gilbertese)","description":"\u003ch2\u003eIbukiia merimeri ma ataei ake a kai reke irouia manin te TB\u003c\/h2\u003e\n\u003ch2\u003eTera te iti ae te BCG?\u003c\/h2\u003e\n\u003cp\u003e\n  Te BCG bon te iti are a anganaki ataei ake a kakai reke irouia manin te TB.\n\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\n  Te iti ae te BCG e buoka karikirakean tautian rabwatan natim ni buakanii\n  maninaoraki ake a kona n reke mai iai te kangenge ao n buokiia naba n tuuka\n  reken aorakin te kangenge aika kakamaku nakoia.\n\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\n  Akea boon te iti ae te BCG ibukiia ataei ake a bwaka aia ririki iaan 5 te\n  ririki ao ake a kai reke irouia te TB.\n\u003c\/p\u003e\n\u003ch2\u003eAntai ae e na riai n anganaki te bwainaoraki ke te iti ae te BCG?\u003c\/h2\u003e\n\u003cp\u003e\n  Te iti ae te Bacille Calmette- Guérin (BCG) e katauaki ibukiia ataei aika a\n  bwaka aia ririki iaan 5 te ririki ao ni kai ewekaki nte TB.\n\u003c\/p\u003e\n\u003ch3\u003e\n  Natim e na kai ewekaki n te kangenge ao e riai n anganaki te bwainaoraki ke te\n  iti ae te BCG n akea boona ngkana:\n\u003c\/h3\u003e\n\u003cul\u003e\n  \u003cli\u003e\n    e na maeka n te auti ke ma ana utu ma te aomata ae iai irouna ngkai te TB ke\n    ae e a tia n reke manin te TB (kangenge) irouna n taai aika nako.\n  \u003c\/li\u003e\n  \u003cli\u003e\n    iai temanna mairouia ana karo ke kain ana auti, ke taan tararuaia, ae a tia\n    ni maeka nimaua te ririki n nako n te aba teuana inanon te maan ae onoua\n    namwakaina ao te aba anne e korakora iai mwaitin te kangenge. namwakaina\n  \u003c\/li\u003e\n  \u003cli\u003e\n    e na maeka teniua namwakaina ke e maan riki (inanon aia moan nimaua n\n    ririki) i aon te aba teuana are e korakora iai mwaitin te kangenge ao ni kai\n    reke bobona ma naake iai irouia te aoraki ae te kangenge.\n  \u003c\/li\u003e\n\u003c\/ul\u003e\n\u003cp\u003e\n  Am neeti nte kawa ke am taokita ena tuangko ngkana e na kona n kai reke manin\n  te kangenge iroun natim . Aikai aaba aika e korakora iai mwaitin te kangenge:\n\u003c\/p\u003e\n\u003cul\u003e\n  \u003cli\u003eangiin aban Aberika\u003c\/li\u003e\n  \u003cli\u003eangiin aban Amerika Maiaki\u003c\/li\u003e\n  \u003cli\u003eRutia ao aban te Soviet rimoa\u003c\/li\u003e\n  \u003cli\u003emwakoron aban India ake a uarereke\u003c\/li\u003e\n  \u003cli\u003eTiaina, n ikotaki ma Hong Kong; Taiwan (ROC)\u003c\/li\u003e\n  \u003cli\u003eAtia Maiaki Mainiku (tiaki Tingkaboa)\u003c\/li\u003e\n  \u003cli\u003e\n    tabeua aban te Betebeke (ma aki reke aaba n aron te Aono ni Kuka, Niue,\n    Tamoa, Tokerau ao Tonga).\n  \u003c\/li\u003e\n\u003c\/ul\u003e\n\u003ch3\u003eTera te kangenge (TB)?\u003c\/h3\u003e\n\u003cul\u003e\n  \u003cli\u003e\n    Te kangenge bon te aoraki ae e ewewe. E kona ni karekea te kai kua, te\n    bebekobeko, te mariri, ao te motiniike (uarereke ikem).\n  \u003c\/li\u003e\n  \u003cli\u003e\n    Angin te tai, te kangenge e roota te maamaa, ma e kona naba n rooti mwakoron\n    te rabwata tabeua, n aron te rii, ri n toma ao kirini. E kona naba ni\n    karekea te aoraki ae kakaiaki nakon te kaburoro ma riin te nuka.\n  \u003c\/li\u003e\n  \u003cli\u003e\n    E kona n ewe te kangenge mairoun temanna nakon temanna rinanon te\n    bebekobeko, te babaware ke te mwatie.\n  \u003c\/li\u003e\n  \u003cli\u003e\n    Mwaitia aika a kangenge iaon Nu Tiiran e kaaniia 300 te aomata ni katoa\n    ririki.\n  \u003c\/li\u003e\n\u003c\/ul\u003e\n\u003ch3\u003eNna kanga ni kamanoa natiu man te kangenge (TB)?\u003c\/h3\u003e\n\u003cp\u003e\n  Ko kona n nikira natim bwa e na itinaki n itin te Bacille Calmette-Guérin\n  (BCG). Te iti ae te BCG e buoka natim n kakorakora tautian rabwatana n totokoa\n  ao ni buakana maninaorakin te kangenge.\n\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTe iti aio ena anganaki natim iaon anganibaina.\u003c\/p\u003e\n\u003ch3\u003eNingai te kabanea n tamaroa n tai ae riai n itinaki iai natiu n te BCG?\u003c\/h3\u003e\n\u003cul\u003e\n  \u003cli\u003e\n    E rang raoiroi bwa natim ena anganaki te iti aei tabebong imwin bungiakina\n    ke imarenan te bong are bung iai ao onoua te namwakaina imwina. A kona\n    ngkanne n itinaki ataei ake a bwaka iaan nimaua te ririki.\n  \u003c\/li\u003e\n  \u003cli\u003e\n    Ngkana natim ea riaon onoua te namwakaina, e na tuoaki n noraki ngkana e a\n    tia n reke irouna maninaorakin te kangenge. N norakin mwin te tutuo aei, ao\n    e a tibwa kona n itinaki ngkanne natim.\n  \u003c\/li\u003e\n\u003c\/ul\u003e\n\u003ch3\u003eNna kanga ni karekea te iti aio nakon natiu?\u003c\/h3\u003e\n\u003cp\u003e\n  Ko kona n taetae nakon am neeti n am kawa, ke am tia kabung ke am taokita ni\n  kabaea am tai ni kawaria. Ko kona naba n reitaki ma am kiriniki ke te\n  onnaoraki ae ko kaan mangaia ao tuatua bwa ko na taetae ma te neti are tabena\n  te iti ae te BCG.\n\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTaraa akun te iteraniba aei ibukin kabwarabwarana riki.\u003c\/p\u003e\n\u003ch3\u003eTera ae e na riki imwin anganakin natiu te iti aei?\u003c\/h3\u003e\n\u003cp\u003e\n  Kanganga n irekereke ma mwiin te iti aei a bon kabuta, ma e kuri kanganga\n  reken kabuanibwai ke kanganga aika a bubura riki man te iti aei. Angiia ataei\n  ake a itinaki nte BCG a kona n kinaka mwiin itinakia ao ngkana e mao ao ea\n  tiku mwina kanga te mwaka ae uarereke.\n\u003c\/p\u003e\n\u003cul\u003e\n  \u003cli\u003eI nanon 1–6 te wiki, e na bauraura te tabo are e itinaki.\u003c\/li\u003e\n  \u003cli\u003e\n    I mwin 6–12 te wiki, e na manga kinaka mwin te tabo are e itinaki are e\n    bauraura ngkoa. Ngkana e reke aei, rabunna n te kooti ao karekea rinnakon te\n    ang nako nanona. Tai kamanenaa te buratita ae nimnim.\n  \u003c\/li\u003e\n  \u003cli\u003e\n    E kona n reke teniua te namakaina imwain maon te kinaka, ao ni kona n riki\n    bwa te mwaka ae uarereke. Aei bon arona.\n  \u003c\/li\u003e\n\u003c\/ul\u003e\n\u003ch3\u003eOomwakara te iti aei ibukin totokoan te kangenge?\u003c\/h3\u003e\n\u003cp\u003e\n  E ngae ngke te iti aio e aki kona n tuka te maninaoraki are e karekea te TB, e\n  bon kona n buoka te ataei n totokoa nakoina reken aorakin te TB riki tabeua\n  aika a kakamaku.\n\u003c\/p\u003e\n\u003ch3\u003eAbwakira ke maanra ana kamanomano te iti aei n totokoa te kangenge?\u003c\/h3\u003e\n\u003cp\u003e\n  E kuneaki imwin taian reirei ma kakae bwa te iti ae te BCG e nakon 15 te\n  ririki manin ana kamanomano n totokoa reken aorakin te TB aika a kakamaku.\n\u003c\/p\u003e\n\u003ch2\u003eIbukin rongorongona riki tabeua\u003c\/h2\u003e\n\u003cp\u003e\n  \u003ca href=\"http:\/\/www.health.govt.nz\/tuberculosis\" target=\"_blank\"\u003ewww.health.govt.nz\/tuberculosis\u003c\/a\u003e\n\u003c\/p\u003e\n","brand":"HealthEd","offers":[{"title":"Default Title","offer_id":34774430023838,"sku":"HE2379","price":0.0,"currency_code":"NZD","in_stock":true}],"thumbnail_url":"\/\/cdn.shopify.com\/s\/files\/1\/0102\/6916\/3582\/products\/HE2379_BCG_Brochure_Kiribati.pdf.png?v=1593000690"},{"product_id":"hepatitis-b-consent-form","title":"Hepatitis B: Consent Form - HE1446","description":"\u003cpre style=\"line-height: 15.0pt;\"\u003e\u003cspan style=\"font-size: 10.5pt; font-family: 'Segoe UI',sans-serif; color: #202223;\"\u003e\u003c\/span\u003e\u003c\/pre\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e","brand":"HealthEd","offers":[{"title":"Default Title","offer_id":34774597304478,"sku":"HE1446","price":0.0,"currency_code":"NZD","in_stock":true}],"thumbnail_url":"\/\/cdn.shopify.com\/s\/files\/1\/0102\/6916\/3582\/files\/HE1446thumbnail.png?v=1725404938"},{"product_id":"hepatitis-a","title":"Hepatitis A - Factsheet - NIP8990","description":"\u003ch2 class=\"level-two-heading\"\u003eWhat is hepatitis A?\u003c\/h2\u003e\n\u003cp\u003eHepatitis A is an infectious disease caused by the hepatitis A virus. It stops the liver from working properly.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eHepatitis A is rare in New Zealand, but you may be at increased risk if you plan to travel overseas.\u003c\/p\u003e\n\u003ch2 class=\"level-two-heading\"\u003eHow do you get hepatitis A?\u003c\/h2\u003e\n\u003cp\u003eHepatitis A spreads through contact with the faeces (poos) of someone who has the virus. Hepatitis A can be passed on through:\u003c\/p\u003e\n\u003cul\u003e\n\u003cli\u003epoor hygiene, such as when people don’t wash their hands properly\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003econtaminated food or water close personal contact with someone who has hepatitis A, such as through sex\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003esharing personal things with someone who has hepatitis A (toothbrushes, facecloths, towels, etc).\u003c\/li\u003e\n\u003c\/ul\u003e\n\u003ch3 class=\"level-three-heading\"\u003eHepatitis A symptoms\u003c\/h3\u003e\n\u003cp\u003eIf you have caught hepatitis A, it will take between 15 and 50 days for symptoms to develop. Hepatitis A symptoms can be mistaken for the flu. You may have:\u003c\/p\u003e\n\u003cul\u003e\n\u003cli\u003efever\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003ejaundice (the eyes and skin start to turn yellow)\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003eloss of appetite\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003efeeling sick\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003estomach pain\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003efeeling tired\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003edark-yellow urine (wee).\u003c\/li\u003e\n\u003c\/ul\u003e\n\u003cp\u003eYoung children often have no symptoms at all.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eSee your doctor, or call Healthline on 0800 611 116 for advice if you think you or your child might have hepatitis A. There’s a blood test which can check for the disease.\u003c\/p\u003e\n\u003ch2 class=\"level-two-heading\"\u003eTreating hepatitis A\u003c\/h2\u003e\n\u003cp\u003eYou may have hepatitis A symptoms for a few weeks and then get better without needing treatment. However, some people may be sick for up to 6 months.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eYour doctor may prescribe medicines to help relieve your symptoms.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eHepatitis A is a notifiable disease – meaning that your doctor must report it to the Medical Officer of Health in your local public health service. The public health service may contact you to find out how you got the disease. \u003c\/p\u003e\n\u003ch2 class=\"level-two-heading\"\u003eAvoid spreading hepatitis A\u003c\/h2\u003e\n\u003cp class=\"body-copy\"\u003eIf you have hepatitis A, you are most likely to spread it from 2 weeks before until 1 week after you develop jaundice.\u003c\/p\u003e\n\u003cp class=\"body-copy\"\u003eThorough hand-washing with soap and water helps stop hepatitis A from spreading to other people.\u003c\/p\u003e\n\u003cp class=\"body-copy\"\u003eYou should:\u003c\/p\u003e\n\u003cul\u003e\n\u003cli class=\"body-copy\"\u003ewash and dry hands well before and after you prepare food\u003c\/li\u003e\n\u003cli class=\"body-copy\"\u003ewash and dry hands well before you eat\u003c\/li\u003e\n\u003cli class=\"body-copy\"\u003ewash and dry hands well after you go to the toilet or change a baby’s nappy. While you are sick, use hot water and detergent to wash bed-linen, underpants, towels and handkerchiefs.\u003c\/li\u003e\n\u003c\/ul\u003e\n\u003cp class=\"body-copy\"\u003eYour doctor, nurse or local public health service can also give you advice on how to avoid spreading hepatitis A.\u003c\/p\u003e\n\u003ch2 class=\"level-two-heading\"\u003eHepatitis A vaccine\u003c\/h2\u003e\n\u003cp class=\"body-copy\"\u003eThe hepatitis A vaccine can prevent hepatitis A.\u003c\/p\u003e\n\u003cp class=\"body-copy\"\u003eHepatitis A is rare in New Zealand but is common in some other countries.\u003c\/p\u003e\n\u003cp class=\"body-copy\"\u003eIf you are planning to travel you should talk to your doctor or nurse about getting immunised and how much it will cost.\u003c\/p\u003e\n\u003cp class=\"body-copy\"\u003eHepatitis A vaccine is free for people with certain medical conditions and close contacts of people with hepatitis A.\u003c\/p\u003e\n\u003ch2 class=\"level-two-heading\"\u003eMore information\u003c\/h2\u003e\n\u003cul\u003e\n\u003cli class=\"body-copy\"\u003eTalk to your doctor or nurse or contact your local public health service (look in the phone book or on the internet for contact details).\u003c\/li\u003e\n\u003cli class=\"body-copy\"\u003eCall Healthline free on 0800 611 116.\u003cbr\u003e\n\u003c\/li\u003e\n\u003c\/ul\u003e","brand":"HealthEd","offers":[{"title":"Default Title","offer_id":34774603497630,"sku":"NIP8990","price":0.0,"currency_code":"NZD","in_stock":true}],"thumbnail_url":"\/\/cdn.shopify.com\/s\/files\/1\/0102\/6916\/3582\/files\/NIP8990_Hepatitis_A_A4_Fact_Sheet.jpg?v=1734919773"},{"product_id":"protect-against-most-types-of-cancers-caused-by-hpv-english-he2012","title":"Protect against most types of cancers caused by HPV – English – HE2012","description":"\u003ch2\u003eInformation for young people and their whānau\u003c\/h2\u003e\n\u003ch3\u003eHPV immunisation is FREE for rangatahi (young people) aged 9 to 26 years.\u003c\/h3\u003e\n\u003ch3\u003eHPV immunisation helps protect rangatahi against a number of cancers later in life. \u003c\/h3\u003e\n\u003cp\u003eNearly 8\/10 people will be exposed to HPV in their lifetime.\u003c\/p\u003e\n\u003ch2\u003eWhat is HPV?\u003c\/h2\u003e\n\u003cp\u003eHuman papillomavirus (HPV) is a group of very common viruses that infect about 80% of people at some time in their lives. It's passed on through intimate skin-on-skin contact.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eMost HPV infections get better on their own. However, they can cause a number of different cancers for all genders later in life - such as cervical cancer, head and neck cancer, and cancer in other parts of the body.\u003c\/p\u003e\n\u003cul\u003e\u003c\/ul\u003e\n\u003ch2\u003eImmunisation is your best protect\u003c\/h2\u003e\n\u003cp\u003eThe HPV vaccine used in Aotearoa New Zealand is Gardasil 9. It is very effective at preventing 9 types of HPV.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eMost rangatahi (young people) are offered the vaccine at school, usually in Year 7 or 8. This is the best time to immunise them, as their immune system is really effective at making antibodies in response to the vaccine and protection is long lasting.\u003c\/p\u003e\n\u003ch2\u003eHow effective is the vaccine?\u003c\/h2\u003e\n\u003cp\u003eThe HPV vaccine is very effective in preventing infection from the 9 types of HPV responsible for around 90% of the cancers caused by HPV.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eProtection is expected to be long-lasting. In studies, almost everyone who received the vaccine was protected against HPV infection and disease.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eThe number of HPV infections and diseases has fallen significantly among rangatahi in countries offering HPV immunisation, including New Zealand.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eFor this vaccine to be most effective people should be immunised before they are exposed to HPV.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eRangatahi also need to have all the recommended number of vaccine doses for their age.\u003c\/p\u003e\n\u003cul\u003e\n\u003cli\u003eThose aged 9 to 14 years need 2 doses. The second dose is given at least 5 months after the first. This age group needs 2 doses instead of 3 doses of the vaccine to be protected because they respond better to the vaccine than the older age group.\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003eThose aged 15 years and older need 3 doses. It is recommended that all three doses are given over a 6 month period.\u003c\/li\u003e\n\u003c\/ul\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eRangatahi aged 9 to 14 years only need two doses.\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003ch2\u003eWhat alternatives are there to having the immunisations at school?\u003cbr\u003e\n\u003c\/h2\u003e\n\u003cp\u003eIf your school is not offering HPV immunisation, or you have missed out for any reason, you can easily catch up with a visit to your medical centre, pharmacy or healthcare provider.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eDelaying HPV immunisation may mean you need another dose to be protected, as rangatahi aged 15 years and older need 3 doses.\u003c\/p\u003e\n\u003ch2\u003eWho shouldn't be immunised?\u003c\/h2\u003e\n\u003cp\u003eThere are very few people who shouldn’t be immunised. If you have had a serious reaction to a vaccine in the past, you should talk to your doctor, vaccinator or healthcare provider.\u003c\/p\u003e\n\u003ch2\u003eTips for preparing for immunisation\u003c\/h2\u003e\n\u003cul\u003e\n\u003cli\u003eEating before and after will make you less likely to feel faint or dizzy.\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003eWear a loose shirt with short sleeves so the vaccinator can easily access the upper arm.\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003eTell the vaccinating team if you are feeling scared or anxious, they can help you with this.\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003eTake things easy after the immunisation as your arm might be a bit sore.\u003c\/li\u003e\n\u003c\/ul\u003e\n\u003ch3\u003eAnyone who has had a severe allergic reaction to a vaccine in the past should discuss immunisation with their usual doctor or healthcare provider.\u003c\/h3\u003e\n\u003ch2\u003eSide effects and reactions\u003c\/h2\u003e\n\u003cp\u003eThe most common side effect is a sore arm from the injection - you can put a cold cloth\u003cbr\u003eor ice pack on it to feel better.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eOther common reactions include:\u003cbr\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cul\u003e\n\u003cli\u003ea headache\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003efeeling tired, dizzy, or sick\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003efeeling feverish or sweaty.\u003c\/li\u003e\n\u003c\/ul\u003e\n\u003cp\u003eSerious allergic reactions (known as anaphylaxis) are extremely rare. Only about 1 in 1 million people will experience this.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eThe vaccinator is well-trained and knows what to look for and can treat an allergic reaction quickly if it happens.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eSerious allergic reactions normally happen soon after the vaccine has been given. This is why people need to wait for up to 20 minutes after immunisation. \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003ePeople recovering from illnesses such as a cold, flu, or Covid-19 can still be immunised as long as they do not have a fever.\u003cbr\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cul\u003e\u003c\/ul\u003e\n\u003ch3\u003eFor more information about getting immunised against HPV\u003cbr\u003e\n\u003c\/h3\u003e\n\u003cul\u003e\n\u003cli\u003etalk to your doctor, nurse, or healthcare provider\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003ecall Healthline on \u003ca title=\"call 0800 611 116\" href=\"Tel:0800611116\"\u003e0800 611 116\u003c\/a\u003e\n\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003evisit \u003ca href=\"https:\/\/info.health.nz\/immunisations\/vaccines-aotearoa\/hpv-human-papillomavirus-vaccine\"\u003eHPV (human papillomavirus) vaccine\u003c\/a\u003e\n\u003c\/li\u003e\n\u003c\/ul\u003e","brand":"HealthEd","offers":[{"title":"Default Title","offer_id":34774663397534,"sku":"HE2012","price":0.0,"currency_code":"NZD","in_stock":true}],"thumbnail_url":"\/\/cdn.shopify.com\/s\/files\/1\/0102\/6916\/3582\/files\/HE2012thumbnail.png?v=1757914079"},{"product_id":"immunise-against-meningococcal-disease-poster","title":"Immunise Against Meningococcal Disease (poster) - HE2394","description":"\u003ch2\u003eImmunise against meningococcal disase.\u003c\/h2\u003e\n\u003ch3\u003eDon't wait - talk to your doctor or nurse.\u003c\/h3\u003e\n\u003cp\u003e\n  \u003cstrong\u003eMeningococcal disease can affect anyone.\u003c\/strong\u003e Babies, children\n  under 5-years-old, teenagers and young adults are at greater risk. \n\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eMeningococcal disease is very serious. Get your child immunised.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\n  \u003cstrong\u003eTalk to your doctor or nurse - even if your child has been previously\n    immunised for meningococcal disease.\u003c\/strong\u003e\n\u003c\/p\u003e\n\u003ch3\u003eFor more information about meningococcal immunisation\u003c\/h3\u003e\n\u003cp\u003eCall 0800 IMMUNE (0800 466 863) or check the following websites:\u003c\/p\u003e\n\u003cul\u003e\n  \u003cli\u003e\n    \u003ca href=\"http:\/\/www.immune.org.nz\/\" target=\"_blank\"\u003ewww.immune.org.nz\u003c\/a\u003e\n  \u003c\/li\u003e\n  \u003cli\u003e\n    \u003ca href=\"http:\/\/www.health.govt.nz\/dontwait\" target=\"_blank\"\u003ewww.health.govt.nz\/dontwait\u003c\/a\u003e\n  \u003c\/li\u003e\n\u003c\/ul\u003e\n","brand":"HealthEd","offers":[{"title":"Default Title","offer_id":34774673195166,"sku":"HE2394","price":0.0,"currency_code":"NZD","in_stock":true}],"thumbnail_url":"\/\/cdn.shopify.com\/s\/files\/1\/0102\/6916\/3582\/products\/HE2394.pdf.png?v=1593001668"},{"product_id":"immunise-your-child-on-time-cook-islands-maori-version","title":"Set your tamariki up for a healthy future – Cook Islands Māori - NIP8963","description":"\u003ch1\u003e‘Akapapa‘ia ta‘au tamariki no teta‘i ora‘anga māro‘iro‘i no te tuātau ki mua.\u003c\/h1\u003e\n\u003ch2\u003ePātia‘ia rātou ki te vairākau pāruru.\u003c\/h2\u003e\n\u003cp\u003eKĀRE E TUTAKI no te au vairākau pāruru pouroa, tei runga i te National Immunisation Schedule, no te tamariki tei raro ake i te 18 mata‘iti.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eKāre e manatā noātu te turanga o to rātou visa, me kore ra, citizenship status. Tei roto i teia, \u003cbr\u003ete au manu‘iri i roto i Aotearoa.\u003c\/p\u003e\n\u003ch3\u003eTe vairākau‘anga pāruru i ta‘au tamariki\u003c\/h3\u003e\n\u003cp\u003eKa tāporoporo te vairākau‘anga pāruru i te au ora‘anga. Ko te tāvairākau‘anga pāruru i ta‘au tamariki, teta‘i o te au rāvenga pu‘apinga rava atu, i te pāruru‘anga ‘ia rātou, e te ‘akapapa‘anga ‘ia rātou, no teta‘i ora‘anga mātūtū no te tuātau ki mua. Ka ‘āpi‘i te vairākau pāruru i te kopapa o ta‘au tamaiti, i te rāvenga tamaki i te au tu maki-piri, e te ‘akatopa mai i te tū‘ia‘anga i te au maki kino te ka tā kia mate. Ka pāruru katoa te vairākau‘anga pāruru i ta‘au tamaiti, i te aronga ‘āpikepike i roto i to‘ou kōpu tangata, e te ‘oire tangata, kāre e rauka i te ‘aere atu kia pātia‘ia ki te vairākau-pāruru.\u003c\/p\u003e\n\u003ch3\u003eTe tuātau tau no te vairākau‘anga pāruru\u003c\/h3\u003e\n\u003cp\u003eKa ‘akamata te teretere‘anga no te vairākau‘anga pāruru o ta‘au tamaiti, i mua ake ka ‘ānau‘ia ai. Iā koe e nui ra, kāre e tutaki no te pātia‘anga vairākau-pāruru i te au maki te ka ‘akamaki iā koe e ta‘au pēpē. Me ‘ānau mai ta‘au pēpē, ka rauka kia tāvairākau pāruru putuputu ‘ia rātou, mei te au tū maki te ka rauka i te pāruru, tei roto i teia te marekao, te pupū (chicken pox), e te mītara.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eKa ‘ōronga‘ia teia au vairākau pāruru, i te au tuātau tei ‘akatinamou‘ia, na roto i te ora‘anga o ta‘au tamaiti, i te ‘ōronga kia rātou i te pāruru‘anga meitaki rava atu. Tei runga te au vairākau-pāruru e tāmanako‘ia nei no te au tamariki pouroa, e te au tuātau, i te National Immunisation Schedule. Mei teta‘i ‘akapapa‘anga rāi teia, te ‘akaāri nei te tuātau no te au vairākau-pāruru tātakita‘i. Ka rauka iā koe i te ‘anga i teta‘i ‘akapapa‘anga no te vairākau‘anga pāruru, no ta‘au tamariki anake, te ‘akaāri ra i te au vairākau‘anga pāruru, ka anoano rātou, mei te 6 ‘epetoma ki te 13 mata‘iti, e te tuātau tau.\u003c\/p\u003e\n\u003ch3\u003eNo te pāruru‘anga pu‘apinga rava atu, ka anoano ta‘au tamariki i to rātou vairākau pāruru pouroa.  \u003c\/h3\u003e\n\u003cp\u003eE mea pu‘apinga rava atu, kia pātia‘ia ta‘au tamaiti ki tōna au vairākau pāruru pouroa, i roto i te au tuātau tei tāmanako‘ia atu. Te ‘irinaki‘ia nei e, ka tū‘ia ta‘au tamariki i teta‘i maki kino, me tāvarevare‘ia te pātia‘anga pāruru.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eMe kāre i pāpu iā koe, me kua tāvairākau pāruru‘ia ta‘au Tamariki, kua pāti te tuātau, me kore ra, me e tika‘anga tōna, komakoma atu ki to rātou taote, nēti, me kore ra, ki te puna rapakau‘anga. Ka rauka katoa iā koe i te ‘ākara ki roto i to ratou Well Child Tamariki Ora Health Book.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eMe kua ngere ta‘au tamaiti i teta‘i vairākau‘anga pāruru, te MEITAKI ‘ua ra. Ka rauka i te tamariki, i te ‘opu atu i te ma‘ata‘anga o te au vairākau‘anga-pāruru.\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003ch3\u003eTe au manatā te ‘irinaki‘ia nei, e te au mea te ka tupu\u003c\/h3\u003e\n\u003cp\u003eI raro ake i to‘ou turanga metua, me kore ra, turanga ‘ākono tamariki, ka taitaiā pa‘a koe no runga i tei tupu ki ta‘au tamaiti, no runga i te vairākau pāruru, e te au manatā te ka tupu. E turanga mātau‘ia teia. ‘Inārā, ‘auraka e mātakutaku, i te ma‘ata‘anga o te taime, ka marū ‘ua te manatā, kāre e roa, e kāre te au Tamariki pouroa e tū i teia.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eKo te manatā tupu putuputu no teta‘i vairākau pāruru, koia ‘oki, ko teta‘i mea pīva, me kore ra, mamae, me kore ra, ‘akaeaea‘anga ki te ngā‘i tei pātia‘ia.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eKua vāito meitaki ‘ia te au vairākau-pāruru pouroa tei roto i Aotearoa no te turanga ponuiā‘au, e te pu‘apinga.\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003ch3\u003eTe ngā‘i tāvairākau‘anga pāruru i ta‘au tamariki\u003c\/h3\u003e\n\u003cp\u003eNo te ‘akatinamou‘anga i teta‘i tuātau,‘ārāvei atu i te taote o ta‘au tamaiti, nēti, me kore ra, i te puna rapakau‘anga. Ka rauka katoa teta‘i au tāvairākau‘anga pāruru, na roto i te au toa ‘oko vairākau, porokarāmu ‘āpi‘i, te au puna rapakau‘anga Māori, e to te Moana-nui-o-Kiva, e te au turanga pātia‘anga vairākau-pāruru. Ka rauka i te ‘akatinamou atu i te pātia‘anga vairākau-pāruru no te flu, e te COVID-19, na runga i te ‘ātuitui roro uira, ki ko i te BookMyVaccine.nz.\u003c\/p\u003e\n\u003ch3\u003eTeta‘i atu au vairākau-pāruru\u003c\/h3\u003e\n\u003cp\u003eKa tāmanako‘ia atu pa‘a teta‘i vairākau-pāruru kē atu, kare i roto i te \u003cbr\u003e‘akapapa‘anga, me te tāmanako‘ia ra e, ka “kino atu te maki” o ta‘au tamaiti, me kore ra, te teretere nei koe ki te ‘enua i tai.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eUi atu ki to‘ou taote, nēti, me kore ra, to‘ou puna rapakau‘anga, no teta‘i atu tāvairākau‘anga pāruru, te ka anoano pa‘a ta‘au tamaiti.\u003c\/p\u003e\n\u003cdiv style=\"text-align: start;\"\u003e\u003cimg style=\"float: none;\" alt=\"\" src=\"https:\/\/cdn.shopify.com\/s\/files\/1\/0102\/6916\/3582\/files\/Pages_from_NIP8963_Childhood_Imms_Brochure_Cook_Islands_Maori-2_480x480.jpg?v=1729740578\"\u003e\u003c\/div\u003e\n\u003ch3 style=\"text-align: start;\"\u003eTeta‘i ‘ākara‘anga viviki i te vairākau pāruru\u003c\/h3\u003e\n\u003cul\u003e\n\u003cli\u003eKa pāruru te vairākau pāruru i te Tamariki, mei teta‘i 15 tūmā au maki kino, te ka rauka i te pāruru.\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003eKa ‘akamata te vairākau‘anga pāruru o ta‘au tamaiti, i mua ake ka ‘ānau‘ia ai. Iā koe e nui ra, kāre e tutaki no te pātia‘anga vairākau-pāruru i te au maki te ka tākinokino iā koe e ta‘au pēpē.\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003eKāre e tutaki no te au vairākau pāruru i runga i te National Immunisation Schedule, no te au tamariki tei raro ake i te 18 mata‘iti.\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003eNo te pāruru‘anga pu‘apinga rava atu te ka rauka, e tau i reira kia pātia‘ia ta‘au tamariki ki to ratou au vairākau pāruru, me tae te tuātau, inārā, me ngaropoina, te meitaki ‘ua ra, ka rauka ia rātou i te arumaki atu.\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003eKa ‘ōronga‘ia teta‘i atu vairākau pāruru no te au pēpē, te ‘irinaki‘ia ra e ka tu viviki i te maki.\u003c\/li\u003e\n\u003c\/ul\u003e\n\u003cp\u003eNo teta‘i atu ‘akakitekite‘anga no runga i te pāruru‘anga i ta‘au Tamariki ki te vairākau pāruru\u003c\/p\u003e\n\u003cul\u003e\n\u003cli\u003ekomakoma atu ki to‘ou taote, nēti me kore ra, ki to‘ou puna rapakau‘anga\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003etāniuniu‘ia te Healthline ki runga i te numero 0800 611 116\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003e‘ākara‘ia te info.health.nz\u003c\/li\u003e\n\u003c\/ul\u003e","brand":"HealthEd","offers":[{"title":"Default Title","offer_id":34774684860574,"sku":"NIP8963","price":0.0,"currency_code":"NZD","in_stock":true}],"thumbnail_url":"\/\/cdn.shopify.com\/s\/files\/1\/0102\/6916\/3582\/files\/PagesfromNIP8963ChildhoodImmsBrochure_CookIslandsMaori.jpg?v=1729739311"},{"product_id":"immunise-your-child-on-time-samoan-version","title":"Set your tamariki up for a healthy future – Samoan - NIP8961","description":"\u003ch1\u003eFai mea e tatau ma lelei mo le ola maloloina o le fanau.\u003c\/h1\u003e\n\u003ch2\u003eFai tuipuipui a le fanau.\u003c\/h2\u003e\n\u003cp\u003eO tuipuipuia uma o faamauina i le National Immunisation Schedule e FAIA FUA mo tamaiti i lalo ifo 18 tausaga. \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eE le faitaulia ai tulaga o visa po o le sitiseni mo le fanau. E aofia ai ma tagata asiasi mai i Aotearoa Niu Sila.\u003c\/p\u003e\n\u003ch3\u003eTuipuipuia mo lau fanau\u003c\/h3\u003e\n\u003cp\u003eE faasaoina le ola i tuipuipuia. O le auala sili e puipuia ai lau fanau mai faamai o le fai lea o tui e puipuia ai e maua ai le ola maloloina. E faagaioia e tuipuipui tino o tamaiti ia iloa tetee atu i faamai pepesi ma tuuitiitia tulaga e aafia ai i se faamai e afaina ai le soifua. E puipuia ma isi tagata e lamatia gofie pe a fai tuipuipui o le fanau faapea ma tagata e lē mafai ona fai tuipuipui mo i latou lava.\u003c\/p\u003e\n\u003ch3\u003eVaitaimi o le soifuaga e fai  ai tuipuipui\u003c\/h3\u003e\n\u003cp\u003eE amata fai tuipuipuia mo lau tamaitiiti a o le i fanau mai. E fai fua tuipuipui i le taimi o lou maitaga, e puipuia ai oe ma pepe mai faamai. E mafai na faasolo mai i le vaitaimi o pepe meamea ai, le fai o tuipuipuia e tali atu ai i faamai e mafai na taofia, e aofia ai le tale vivii, tanesusu ma le misela.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eE patino lava vaitaimi o le soifuaga o le tamaitiiti e fai ai tuipuipuia e maua ai le puipuiga sili mo ia. Ua faatulagaina vaitaimi e fai ai tuipuipui ua fautuaina mo tamaiti uma i le National Immunisation Schedule.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eO le faasologa lea o vaitaimi e fai ai tuipuipui taitasi. E mafai na e faia se faasologa e patino i lau fanau e iloa ai tuipuipuia e fai i le 6 vaiaso faasolo atu i le 13 tausaga o le matutua.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eE maua le puipuiga sili, pe a fai tuipuipuia uma mo le fanau. \u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eE tāua le fai o tuipuipuia uma mo si au tama, i vaitaimi ua fautuaina. E mafai na aafia tamaiti i se faamai ogaoga pe a lē faia tuipuipui e puipuia ai i le taimi e tatau ona fai ai.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTalanoa i le fomai, tausimai po o le auaunaga faalesoifua maloloina, pe afai e te le o mautinoa pe ua fai tuipuipuia mo lau fanau, pe ua misi se tui, pe agavaa ai foi. O faamatalaga nei o tusia i le Well Child Tamariki Ora Health Book.\u003c\/p\u003e\n\u003ch4\u003eE leai se afaina pe afai ua misi se tuipuipuia. E mafai na fai tuipuipui ua misi.\u003c\/h4\u003e\n\u003ch3\u003ePO O aafiaga ma faaletonu e ono afaina ai.\u003c\/h3\u003e\n\u003cp\u003eE lē mafai ona lē popole se tasi o mātua po o se isi o tausia le tamaitiiti, pe a vaaia se mea ua aafia ai mai tuipuipuia sa fai. E lē o se mea e faateia ai. O le tele o aafiaga e feololo, ma e lē umi, ma e lē o Tamaiti uma e maua ai.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eO tulaga taatele e ilitata ai i se tuipuipuia o se fiva feololo po o le tiga po o le fula i le vaega o le tino na tui.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eUa suesueina atoatoa lelei tuipuipui uma o faia i Niu Sila mo tulaga tau saogalemu ma le aogā.\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003ch3\u003e\u003cstrong\u003eNofoaga e fai ai tuipuipuia a le fanau\u003c\/strong\u003e\u003c\/h3\u003e\n\u003cp\u003eFaafesootai le fomai, tausimai, po o le vaega faalesoifua maloloina \u003cbr\u003ee faatonu ai se avanoa e fai ai tuipuipuia a lau tamaitiiti. E iai isi tuipuipuia e mafai na maua atu i faletalavai, polokalame fai a aoga, auaunaga mo tagata Maori ma tagata Pasifika, ma polokalame faalauaitele mo tuipuipuia. E mafai na faatonu tuipuipui o le fulū ma le COVID-19 i le BookMyVaccine.nz.\u003c\/p\u003e\n\u003ch3\u003eTuipuipui faaopoopo\u003c\/h3\u003e\n\u003cp\u003eE iai isi tuipuipui faaopoopo e lē o faamauina e ono fautuaina mo lau tamaitiiti pe a faapea o maua i se tulaga e “lamatia gofie” ai po o fuafua mo se faigamalaga i atunuu mamao.\u003cbr\u003eFesili i lau fomai, tausimai, po o le auaunaga faalesoifua maloloina po o ā tonu tuipuipuia faaopoopo e moomia mo lau tamaitiiti.\u003c\/p\u003e\n\u003cdiv style=\"text-align: start;\"\u003e\u003cimg src=\"https:\/\/cdn.shopify.com\/s\/files\/1\/0102\/6916\/3582\/files\/Pages_from_NIP8961_Childhood_Imms_Brochure_Samoan-2_480x480.jpg?v=1729738963\" style=\"margin-bottom: 16px; float: none;\"\u003e\u003c\/div\u003e\n\u003ch3 style=\"text-align: start;\"\u003eAogā tonu o tuipuipuia \u003c\/h3\u003e\n\u003cul\u003e\n\u003cli\u003eO tuipuipuia e puipuia ai Tamaiti mai le 15 ma luga atu le matutua mai faamai e mafai na taofia.\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003eE amata fai tuipuipuia mo lau tamaitiiti a o le i fanau mai. E fai fua tuipuipui i le vaitaimi o lou maitaga, e puipuia ai oe ma pepe mai faamai.\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003eE fai fua tuipuipuia ua faavasegaina i le National Immunisation Schedule mo tamaiti uma i lalo ifo 18 tausaga le matutua.\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003eE maua le puipuiga sili, pe a fai tuipuipuia i le vaitaimi tonu o le soifuaga e tatau ona fai ai, ae e leai se afaina, pe a misi, e mafai pea na fai.\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003eE iai tulaga mo nisi o pepe ma tamaiti, e maualuga tulaga e mama‘i ai, e mafai ona faaopoopo tuipuipuia e fai.]\u003c\/li\u003e\n\u003c\/ul\u003e\n\u003cp\u003eMo nisi faamatalaga e faatatau i tuipuipuia e puipuia ai lau Fanau\u003c\/p\u003e\n\u003cul\u003e\n\u003cli\u003etalanoa i lau fomai, tausimai po o le auaunaga faalesoifua maloloina\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003evalaau le  Healthline i le 0800 611 116\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003etagai i le info.health.nz\u003c\/li\u003e\n\u003c\/ul\u003e","brand":"HealthEd","offers":[{"title":"Default Title","offer_id":34774699344030,"sku":"NIP8961","price":0.0,"currency_code":"NZD","in_stock":true}],"thumbnail_url":"\/\/cdn.shopify.com\/s\/files\/1\/0102\/6916\/3582\/files\/PagesfromNIP8961ChildhoodImmsBrochure_Samoan.jpg?v=1729739189"},{"product_id":"immunise-your-child-on-time-te-reo-maori-version","title":"Set your tamariki up for a healthy future – te reo Māori - NIP8965","description":"\u003ch1\u003eWhakaritea o tamariki kia hauora te anamata.\u003c\/h1\u003e\n\u003ch2\u003eWhaia te rongoa arai mate ma ratou.\u003c\/h2\u003e\n\u003cp\u003eHe UTUKORE nga rongoa arai mate katoa i te Rarangi Arai Mate a-Motu (National Immunisation Schedule) ma nga tamariki kei raro iho i te 18 nga tau.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eKaore he aha o tona tunga kokota, kirirarau ranei. Kei roto i tenei ko nga manuhiri ki Aotearoa.\u003c\/p\u003e\n\u003ch3\u003eTe tuku ārainga mate ki ō tamariki\u003c\/h3\u003e\n\u003cp\u003eKa whakarauoratia ngā tāngata i te rongoā ārai mate. Ko te whakarite kia whiwhi rongoā āraimate āu tamariki tētahi o ngā tino huarahi pai rawa atu kia tiakina rātau kia pai ai tō rātou hauora hei te anamata. \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eKa whakaakongia te tinana o tō tamaiti e te rongoā ārai mate me pēhea te kaupare i ngā mate pokenga, ā, ka whakahekea hoki te tūpono ki ngā mate ka hemo pea te tangata. \u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eMā te tuku rongoā ārai mate ki tō tamaiti ka tiakina hoki ērā atu tāngata e whakaraerae ana i tō whānau, i tō hapori, tē taea pea e rātou te whai rongoā ārai mate mō rātou anō.\u003c\/p\u003e\n\u003ch3\u003eĀhea te wā tika kia  pūwerotia ki te rongoā āraimate\u003c\/h3\u003e\n\u003cp\u003eKa tīmata te haerenga rongoā ārai mate a tō tamaiti i mua i te whakawhānautanga mai. Ina hapū ana koe, he utukore te whai kano ārai mate hei ārai i ngā mate ka whakararu pea i a kōrua ko tō pēpi.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eKa whānau mai tō pēpi, ka taea e ia te whiwhi ngā rongoā ārai mate auau ki ētahi mate e taea ana te aukati, kei roto nei ko te mate tekekō, ko te koroputa hei, ko te mate karawaka hoki.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eKa tukuna ēnei rongoā ārai mate i ētahi wā pū puta noa i te ora o tō tamaiti hei tuku i te whakahaumarutanga tino pai ki a ia. Kei te Rārangi Ārai Mate ā-Motu (National Immunisation Schedule) ngā rongoā ārai mate e taunakitanga ana mā ngā tamariki katoa, me ngā wā e tika ana. He rite tēnei ki tētahi wātaka e whakaatu ana i te wā tika mō ia rongoā ārai mate.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eKa taea e koe te waihanga tētahi wātaka rongoā ārai mate kua whakawhaiarotia mā ō tamariki e whakaatu ana i ngā rongoā ārai mate e hiahiatia ana mai i te 6 wiki ki te 13 tau, me ngā wā e tika ana kia whiwhi i ērā.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eKia whiwhi i te whakahaumarutanga tino pai rawa atu, me whai ō tamariki i te katoa o ō rātou rongoā ārai mate. \u003c\/strong\u003e\u003cbr\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eHe mea nui ka whiwhi tō tamaiti i ōna rongoā ārai mate katoa, i ngā wā e taunakitia ana. Ki te kore e whakawhiwhia ki ngā rongoā ārai mate i te wā tika, ka nui ake te tūpono pānga o ō tamariki e tētahi mate kino.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eKi te kore koe e tino mōhio ana mēnā rānei kua tukuna te rongoā ārai mate ki ō Tamariki, kua tōmuri rānei, kei te māraurau rānei, me kōrero atu ki tōna rata arowhānui, ki tōna nēhi, ki tōna kaiwhakarato hauora rānei. Ka taea hoki te hihira tāna Well Child Tamariki Ora Health Book.\u003c\/p\u003e\n\u003ch4\u003eMēnā kua mahue i tō tamaiti tētahi rongoā ārai mate, kei te pai tonu. Ka taea e ngā tamariki te whai atu te nuinga o ngā kano ārai mate.\u003c\/h4\u003e\n\u003ch3\u003eNgā mate āpiti pea me ngā tauhohe pea\u003c\/h3\u003e\n\u003cp\u003eHei matua, hei kaitiaki rānei, ka āwangawanga pea koe ki tā tō tamaiti tauhohe ki te rongoā ārai mate me ngā mate āpiti ka tūpono puta mai. He āhuatanga tonu kia pēnei tō wairua. Heoi, kaua e māharahara, i te nuinga o te wā he tino māmā ngā pānga āpiti, kāore e roa te pā mai, ā, kāore e pāngia ngā Tamariki katoa.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eKo te tauhohe ki te rongoā ārai mate e tino kitea ana ko te paku kirikā, te mamae rānei, te kōpuku rānei i te wāhi i werohia.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eKua āta aromatawaihia ngā rongoā ārai mate katoa e wātea ana i Aotearoa mō te haumaru me te whai take.\u003c\/p\u003e\n\u003ch4\u003eKua āta aromatawaihia ngā rongoā ārai mate katoa e wātea ana i Aotearoa mō te haumaru me te whai take.\u003c\/h4\u003e\n\u003ch3\u003eNgā wāhi hei whai rongoā  ārai mate mō ō tamariki\u003c\/h3\u003e\n\u003cp\u003eHei tāpui i tētahi tāpuitanga rongoā ārai mate, whakapā atu ki te rata arowhānui, ki te nēhi, ki te kaiwhakarato hauora rānei a tō tamaiti. E wātea mai ana hoki ētahi rongoā ārai mate mā ngā toa rongoā, mā ngā hōtaka kura, mā ngā kaiwhakarato Māori, Moana-nui-a-Kiwa hoki, mā ngā hui rongoā ārai mate anō hoki. Ka taea te tāpui ā-ipurangi ngā rongoā ārai mate mō te rewharewha, mō te KOWHEORI-19 hoki ki BookMyVaccine.nz\u003c\/p\u003e\n\u003ch3\u003eKo ētahi atu rongoā ārai mate\u003c\/h3\u003e\n\u003cp\u003eKo ētahi o ngā rongoā ārai mate kāore i te rārangi i tēnei wā ka taunakitia pea mēnā e whakaarohia ana tō tamaiti hei ‘tūraru-nui’, mēnā rānei e hāereere ana ki tāwāhi.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003ePātai atu ki tō rata arowhānui, ki tō nēhi, ki tō kaiwhakarato hauora rānei he aha atu anō ngā rongoā ārai mate ka hiahiatia pea e ō tamariki.\u003c\/p\u003e\n\u003cdiv style=\"text-align: start;\"\u003e\u003cimg src=\"https:\/\/cdn.shopify.com\/s\/files\/1\/0102\/6916\/3582\/files\/Pages_from_NIP8965_Childhood_Imms_Brochure_Te_Reo_480x480.jpg?v=1729551831\" style=\"margin-bottom: 16px; float: none;\"\u003e\u003c\/div\u003e\n\u003ch3\u003eHe tirohanga poto ki te rongoā ārai mate\u003c\/h3\u003e\n\u003cul\u003e\n\u003cli\u003eKa whakahaumarutia e te rongoā ārai mate ngā Tamariki i ngā mate taumaha e 15, neke atu, e taea ana te aukati\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003eKa tīmata ngā rongoā ārai mate a tō tamaiti i mua i te whakawhānautanga mai. Ina hapū ana koe, he utukore te whai kano ārai mate hei ārai i ngā mate ka whakararu pea i a kōrua ko tō pēpi.\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003eHe utukore ngā rongoā ārai mate i te Rārangi Ārai Mate ā-Motu (National Immunisation Schedule) mā ngā tamariki katoa i raro i te 18 tau te pakeke.\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003eKia tino pai rawa atu te whakahaumarutanga, me whiwhi ō tamariki i ā rātou rongoā ārai mate i te wā i whakaritea, heoi, mēnā kua hipa, kei te pai noa iho, ka taea te whai atu.\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003eKa tukua pea ko ētahi rongoā ārai mate atu anō ki ētahi pēpi, tamariki hoki, he nui atu tō rātou whakaraerae atu ki ngā mate.\u003c\/li\u003e\n\u003c\/ul\u003e\n\u003cp\u003eMō ētahi atu mōhiohio mō te tiaki i ō Tamariki mā te rongoā ārai mate\u003c\/p\u003e\n\u003cul\u003e\n\u003cli\u003ekōrero atu ki tō rata, ki tō nēhi ki tō kaiwhakarato hauora rānei\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003ewaea ki Healthline i 0800 611 116\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003etorohia info.health.nz\u003c\/li\u003e\n\u003c\/ul\u003e","brand":"HealthEd","offers":[{"title":"Default Title","offer_id":34774709403806,"sku":"NIP8965","price":0.0,"currency_code":"NZD","in_stock":true}],"thumbnail_url":"\/\/cdn.shopify.com\/s\/files\/1\/0102\/6916\/3582\/files\/PagesfromNIP8965ChildhoodImmsBrochure_TeReo-2.jpg?v=1729551883"},{"product_id":"meningococcal-disease-dont-wait-take-action-maori-version","title":"Meningococcal Disease - Don't Wait, Take Action - Māori - HE2419","description":"\u003ch1\u003eNā te Mate Kiriuhi Kakā ka puta ko te mate kiriuhi ua kakā\u003c\/h1\u003e\n\u003ch2\u003eKaua e tatari – kia tōtika te mahi i taua wā tonu\u003c\/h2\u003e\n\u003cp\u003eAhakoa ki tō whakaaro kua werohia te tangata.\u003c\/p\u003e\n\u003cul\u003e\n\u003cli\u003eHe tino tere te mate kiriuhu kakā, ka hemo pea te tangata, ka tino hauā rānei.\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003eRapu āwhina i \u003cstrong\u003etaua wā tonu\u003c\/strong\u003e ina kitea tētahi, ētahi rānei o ngā tohumate e whai ake nei.\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003eKāore pea ēnei tohumate katoa e kitea ai i te wā kotahi.\u003c\/li\u003e\n\u003c\/ul\u003e\n\u003ch3\u003eNgā tohumate i ngā pēpi\u003c\/h3\u003e\n\u003cul\u003e\n\u003cli\u003eHe kirikā teitei (he mātao hoki pea ngā ringa me ngā waewae, e wiriwiri ana rānei)\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003eHe hiamoe, he pīngore, he uaua rānei te whakaoho\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003eHe tangi rerekē\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003eKua mārō te kakī\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003eKa mamae i te kaha o ngā kā\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003eKei te ruaki\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003eKāore i te kai\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003eI ētahi wā, ka puta mai ētahi iraira whero, waiporoporo rānei, he marū rānei i te kiri\u003c\/li\u003e\n\u003c\/ul\u003e\n\u003ch3\u003eNgā tohumate i ngā taiohi me ngā pakeke\u003c\/h3\u003e\n\u003cul\u003e\n\u003cli\u003eHe kirikā teitei, he ngāhoahoa hoki\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003eHe pōnānātanga, he hiamoe hoki\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003eHe mamae ngā hononga, kua kōrangaranga ngā uaua\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003eKua mārō te kakī\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003eKa mamae i te kaha o ngā kā\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003eKei te ruaki\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003eI ētahi wā, ka puta mai ētahi iraira whero, waiporoporo rānei, he marū rānei i te kiri\u003c\/li\u003e\n\u003c\/ul\u003e\n\u003cp\u003eEhara i te mea ka whai iraira ngā tāngata katoa kua pāngia e te mate kiriuhi kakā. Kaua rawa e tatari kia puta mai ngā ira i mua i te tiki āwhina.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eWaea koreutu ki \u003ca href=\"http:\/\/www.health.govt.nz\/your-health\/services-and-support\/health-care-services\/healthline\"\u003e\u003cstrong\u003eHealthline\u003c\/strong\u003e\u003c\/a\u003e i ngā haora 24 ia rā: \u003cstrong\u003e0800 611 116\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003ch2\u003eKaua e tatari – kia tōtika te mahi i taua wā tonu\u003c\/h2\u003e\n\u003cp\u003eMēnā kei te māuiui koe, tētahi tangata i tō kāinga rānei ki tētahi, ētahi rānei o ngā tohumate e whakaatu ana i tērā atu whārangi, kia wawe tonu tō mahi.\u003c\/p\u003e\n\u003cul\u003e\n\u003cli\u003eHe maha ngā momo mate kiriuhi kakā. Ka taea tonutia e te tangata te whai mate kiriuhi kakā ahakoa kua werohia ki tētahi momo mate kiriuhi kakā.\u003c\/li\u003e\n\u003c\/ul\u003e\n\u003cul\u003e\n\u003cli\u003eKāore ngā pēpi me ngā tamariki i te werohia ki te mate kiriuhi kakā i ngā wā katoa.\u003c\/li\u003e\n\u003c\/ul\u003e\n\u003cp\u003e \u003c\/p\u003e\n\u003cul\u003e\n\u003cli\u003eKia kakama, ahakoa kei te tino mōhio rānei koe he mate kiriuhi kakā.\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003eMēnā he mate whawhati, waea atu ki 111 ka pātai atu mō tētahi waka tūroro.\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003eWaea \u003cstrong\u003etōtika atu\u003c\/strong\u003e ki tētahi tākuta, pokapū hauora ahiahi rānei, te nama Healthline (0800 611 116) rānei, ahakoa i te rā, i te pō.\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003eWhākina mai he aha ngā tohumate.\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003eKi te tukuna te tangata ki te kāinga e te tākuta, me mātakitaki tonu i a ia. Kaua e waiho me tana kotahi.\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003eKi te kino haere te mate, hoki tōtika ki te tākuta, ki te hōhipera rānei. \u003cstrong\u003eMe aro wawe mai rātou ki te tūroro.\u003c\/strong\u003e Haria tēnei kāri hei āwhina i a koe ki te whakamārama te mate.\u003c\/li\u003e\n\u003c\/ul\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eWaea koreutu ki \u003ca href=\"http:\/\/www.health.govt.nz\/your-health\/services-and-support\/health-care-services\/healthline\"\u003eHealthline\u003c\/a\u003e i ngā hāora 24 ia rā: 0800 611 116 – ahakoa kua kitea kētia e te tākuta, e te nēhi rānei.\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e","brand":"HealthEd","offers":[{"title":"Default Title","offer_id":34774783557790,"sku":"HE2419","price":0.0,"currency_code":"NZD","in_stock":true}],"thumbnail_url":"\/\/cdn.shopify.com\/s\/files\/1\/0102\/6916\/3582\/products\/HE2419_Meningococcal_disease_dont_wait_take_action_Maori.pdf.png?v=1593002103"},{"product_id":"meningococcal-disease-dont-wait-take-action-samoan-version","title":"Meningococcal Disease - Don't Wait, Take Action - Samoan - HE2420","description":"\u003ch1\u003e\n  Ma‘i o le Fiva Fai‘ai e mafua ai aafiaga o ‘afu‘afu o loo siosiomia ai le\n  fai‘ai\n\u003c\/h1\u003e\n\u003ch2\u003eAua e te toe faatali – gaioi loa\u003c\/h2\u003e\n\u003cp\u003eE tusa lava pe e te manatu ua uma ona fai le tuipuipui o le tagata.\u003c\/p\u003e\n\u003cul\u003e\n  \u003cli\u003e\n    O le ma‘i o le fiva fai‘ai e vave tele ma e mafai ona oti ai se tasi ma pe\n    matuā ogaoga foi ona lē toe atoatoa ai le malosi o le tino.\n  \u003c\/li\u003e\n  \u003cli\u003e\n    Ia \u003cstrong\u003evave lava \u003c\/strong\u003eona saili mo se fesoasoani pe afai ua e iloa\n    atu i se tasi se āuga poo āuga nei o loo ta‘ua i lalo.\n  \u003c\/li\u003e\n  \u003cli\u003e\n    O nei āuga o le fiva fai‘ai atonu e lē aliali faatasi uma mai i se taimi e\n    tasi.\n  \u003c\/li\u003e\n\u003c\/ul\u003e\n\u003ch3\u003eĀuga i pepe\u003c\/h3\u003e\n\u003cul\u003e\n  \u003cli\u003eMalosi le fiva (atonu e mālūlūina lima ma vae pe tetete foi)\u003c\/li\u003e\n  \u003cli\u003eMatamoe pe faapēpē solo pe faigata ona ala lelei mai\u003c\/li\u003e\n  \u003cli\u003eUa tagivale ae lē masani ai\u003c\/li\u003e\n  \u003cli\u003eMalō le ua\u003c\/li\u003e\n  \u003cli\u003eLē fiafia pe a sesega tele molī\u003c\/li\u003e\n  \u003cli\u003eFaasuati\u003c\/li\u003e\n  \u003cli\u003eE musu e fafaga atu\u003c\/li\u003e\n  \u003cli\u003e\n    O nisi taimi, ua nii solo le mūmū i le tino ma peiseai e uno‘oa le tino\n  \u003c\/li\u003e\n\u003c\/ul\u003e\n\u003ch3\u003eĀuga i fanau matutua ma tagata matutua\u003c\/h3\u003e\n\u003cul\u003e\n  \u003cli\u003eMalosi le fiva ma tiga le ulu\u003c\/li\u003e\n  \u003cli\u003eFenumiai le mafaufau ma fia moe gofie\u003c\/li\u003e\n  \u003cli\u003eTiga sooga o ponaivi ma tiga maso o le tino\u003c\/li\u003e\n  \u003cli\u003eMalō le ua\u003c\/li\u003e\n  \u003cli\u003eLē fiafia pe a sesega tele molī\u003c\/li\u003e\n  \u003cli\u003eFaasuati\u003c\/li\u003e\n  \u003cli\u003e\n    O nisi taimi, ua nii solo le mūmū i le tino ma peiseai e uno‘oa le tino\n  \u003c\/li\u003e\n\u003c\/ul\u003e\n\u003cp\u003e\n  E lē o tagata uma ua aafia i le ma‘i o le fiva fai‘ai e nii ai pata i le tino.\n  Aua e te faatali seiloga e nii ni mea i lou tino faatoa e saili mo se\n  fesoasoani faafomai.\n\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\n  E mafai ona e vili i le telefoni vilifua a le\n  \u003ca href=\"http:\/\/www.health.govt.nz\/your-health\/services-and-support\/health-care-services\/healthline\"\u003e\u003cstrong\u003eHealthline\u003c\/strong\u003e\u003c\/a\u003e\n  e 24 itula i le aso: \u003cstrong\u003e0800 611 116\u003c\/strong\u003e\n\u003c\/p\u003e\n\u003ch2\u003eAua e te toe faatali – gaioi loa\u003c\/h2\u003e\n\u003cp\u003e\n  Afai o oe poo se isi tagata o lou auaiga ua ma‘i i se tasi o āuga poo āuga uma\n  o loo faaalia atu i le isi itulau, ua tatau loa ona vave fai se gaioiga.\n\u003c\/p\u003e\n\u003cul\u003e\n  \u003cli\u003e\n    E eseese ituaiga o ma‘i o le fiva fai‘ai. E mafai pea e tagata ona maua i le\n    fiva fai‘ai e tusa lava pe ua uma ona fai so latou tuipuipui e tetee atu ai\n    i se tasi ituaiga o fiva fai‘ai.\n  \u003c\/li\u003e\n\u003c\/ul\u003e\n\u003cul\u003e\n  \u003cli\u003e\n    E lē o faatulagaina patino le faiga o tuipuipui mo pepe ma tamaiti laiti e\n    tetee atu ai i le ma‘i o le fiva fai‘ai.\n  \u003c\/li\u003e\n\u003c\/ul\u003e\n\u003cp\u003e\n  Ia vave ona e gaioi e tusa lava pe e te lē o mautinoa poo se ma‘i o le fiva\n  fai‘ai.\n\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\n  Afai o se ma‘i faafuasei, ia vili le 111 ma talosaga atu mo se taavale a le\n  falemai.\n\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\n  Vili se fomai, poo le vaega o fomai i falemai laiti o loo matala i tua mai o\n  taimi faigaluega masani, pe vili le numera vilifua a le Healthline (0800 611\n  116) \u003cstrong\u003ei le taimi lava lea,\u003c\/strong\u003e i le ao poo le pō.\n\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTa‘u mai poo ā āuga o le ma‘i.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\n  Afai ua faatonu e le fomai se tasi e toe foi e mālōlō i le fale, e tatau lava\n  ona vaavaai lelei o ia. Aua le tuua na o ia i le fale.\n\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\n  Afai ua amata ona tigaina tele le tagata, toe ave sa‘o lava i le fomai pe ave\n  loa i le falemai. \u003cstrong\u003eIa gaioi vave lava i le taimi lena.\u003c\/strong\u003e Alu ma\n  ave lenei pepa pe afai e fesoasoani ia te oe e faamatala ai poo le ā le mea ua\n  faaletonu.\n\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\n  \u003cstrong\u003eE mafai ona e vili le telefoni vilifua a le\n    \u003ca href=\"http:\/\/www.health.govt.nz\/your-health\/services-and-support\/health-care-services\/healthline\"\u003eHealthline\u003c\/a\u003e\n    e 24 itula i le aso: 0800 611 116 – e tusa lava po ua uma ona vaai oe e se\n    fomai poo se tausi soifua.\u003c\/strong\u003e\n\u003c\/p\u003e\n","brand":"HealthEd","offers":[{"title":"Default Title","offer_id":34774783819934,"sku":"HE2420","price":0.0,"currency_code":"NZD","in_stock":true}],"thumbnail_url":"\/\/cdn.shopify.com\/s\/files\/1\/0102\/6916\/3582\/products\/HE2420_Meningococcal_disease_Samoan.pdf.png?v=1593002106"},{"product_id":"meningococcal-disease-dont-wait-take-action-tongan-version","title":"Meningococcal Disease - Don't Wait, Take Action - Tongan - HE2421","description":"\u003ch2\u003eKo e mahaki Meningokōkalo ‘oku ne fakatupu ‘a e mofi’uto’\u003c\/h2\u003e\n\u003ch3\u003e‘Oua ‘e toe tatali – Fai ha ngāue fakavavevave ki ai\u003c\/h3\u003e\n\u003cp\u003e‘O tatau ai pē, pe ke kuo ‘osi fai ha huhu malu’i mei he mofi hui pe ikai.\u003c\/p\u003e\n\u003cul\u003e\n\u003cli\u003eKo e mahaki Meningokōkalo ‘oku vave pea ‘e hoko ai mo e mate pe ko ha maumau lahi ki he sino.\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003eKumi tokoni \u003cstrong\u003efakato’oto’o\u003c\/strong\u003e kapau ‘e ‘asi atu e ngaahi faka’ilonga koeni ‘i lalo.\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003eKo e ngaahi faka’ilonga ‘o e mahaki Meningokōkalo ‘e lava ke ‘asi taautaha ‘o ‘ikai hā mai fakakātoa.\u003c\/li\u003e\n\u003c\/ul\u003e\n\u003ch4\u003eNgaahi faka’ilonga ‘i he fānau valevale\u003c\/h4\u003e\n\u003cul\u003e\n\u003cli\u003eMofi lahi (pea lava ‘asi mai ‘oku mokomoko ‘a e nima mo e va’e pea sonini)\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003eTulemohe pe tavaivaia pe fiu fafangu ke ‘ā mohe\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003eTangi ongo faikehe\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003eKia-kekeva\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003eFehi’a ke hulungia ‘i ha maama\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003eLua\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003e‘Ikai ke kai ‘i hono fafanga\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003eTaimí ni’ihi ‘e ‘ile’ila kulokula pe takataka’uli ‘a e kili\u003c\/li\u003e\n\u003c\/ul\u003e\n\u003ch4\u003eNgaahi faka’ilonga ‘o e fānau lalahi mo e kakai lalahi\u003c\/h4\u003e\n\u003cul\u003e\n\u003cli\u003eMofi lahi mo langa’ulu\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003ePuputu’u e fakakaukau mo fiemohea\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003eLanga e hokotangahui mo ngaahi uoua\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003eKia-kekeva\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003eFehi’a ke hulungia ‘i ha maama\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003eLua\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003eTaimí ni’ihi ‘e ‘ile’ila kulokula pe takataka’uli ‘a e kili\u003c\/li\u003e\n\u003c\/ul\u003e\n\u003cp\u003e‘E ‘ikai ke ‘asi ma’u pe ‘a e ‘ile’ila ‘o e kili ‘o ha taha ‘oku puke he Meningokōkalo.‘Oua ‘e tali ke toki ‘asi mai ‘a e ‘ile’ila pea ke toki kumi tokoni fakafaito’o.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e‘E lava ke ke telefoni ta’etotongi houa 24 ki he \u003ca href=\"http:\/\/www.health.govt.nz\/your-health\/services-and-support\/health-care-services\/healthline\"\u003e\u003cstrong\u003eHealthline\u003c\/strong\u003e\u003c\/a\u003e: \u003ca href=\"Tel:0800611116\" target=\"_blank\" title=\"0800 611 116\" rel=\"noopener\"\u003e\u003cstrong\u003e0800 611 116\u003c\/strong\u003e\u003c\/a\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003ch2\u003e‘Oua toe tatali – fai e me’a ‘oku tonu ke fai\u003c\/h2\u003e\n\u003cp\u003eKapau ‘oku kamata ke ‘asi mai ha taha pe ni’ihi ‘o e ngaahi faka’ilonga ni ‘iate koe pe ko ha taha ‘i homou ‘api, fai leva he vave taha.\u003c\/p\u003e\n\u003cul\u003e\n\u003cli\u003e‘Oku lahi e ngaahi fa’ahinga ‘o e mahaki Meningokōkalo. ‘E lava ke kei puke pē ha taha ‘i he Meningokōkalo neongo kuo ‘osi huhu malu’i ia mei he taha ‘o e fa’ahinga mahaki ko’eni.\u003c\/li\u003e\n\u003c\/ul\u003e\n\u003cul\u003e\n\u003cli\u003e‘Oku feinga’i foki ke huhu malu’i ‘a e fānau iiki mo e valevale kotoa pē mei he mahaki Meningokōkalo.\u003c\/li\u003e\n\u003c\/ul\u003e\n\u003cp\u003eFai ha ngāue fakavavevave neongo ‘oku ‘ikai ke fakapapau’i pe ko e Meningokōkalo pe ‘ikai.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eKapau ko ha puke ‘oku ‘asi ngali faingatāmaki, telefoni 111 ‘o kole ha me’alele faito’o mahaki (ambulance).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eTelefoni ki ha toketā, kilīniki pe ko ha kilīniki ava he taimi po’uli pe ko e Healthline \u003ca href=\"Tel:0800611116\" title=\"0800 611 116\" rel=\"noopener\" target=\"_blank\"\u003e\u003cstrong\u003e0800 611 116\u003c\/strong\u003e\u003c\/a\u003e\u003cstrong\u003e ‘o ‘oua toe tatali \u003c\/strong\u003e– tatau ai pē pe ko e ‘aho pe po’uli.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eFakahā ke nau ‘ilo ‘a e ngaahi faka’ilonga.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eKapau ‘e fekau ‘e he toketā ke foki pe ‘o tauhi lelei ‘i ‘api, ‘oku totonu ke fai hano siofi lelei ‘o ‘oua ‘e tuku ke nofo tokotaha.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eKa vakai’i ‘oku faka’au pē ke toe kovi pe lahi ange ‘a ‘ene puke, toe foki ki he toketā pe ko e falemahaki. \u003cstrong\u003eVivili ke nau fai leva ha ngāue ki ai.\u003c\/strong\u003e ‘Alu mo e ki’i tohi ni kapau ‘e ala tokoni ke toe mahino ange ‘a ho’o fakamatala. Talaange ki he kau ngāue kapau kuó \u003cspan style=\"font-size: 0.875rem;\"\u003eke ‘osi folo pe ma’u ha faito’o ‘enitīpaiōtiki (antibiotics) he ‘e malava ke ne fakapuliki ‘e ia ‘a e ngaahi faka’ilonga (symptoms) ‘o e mahaki.\u003c\/span\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003e‘E lava ke ke telefoni ta’etotongi houa 24 ki he \u003ca href=\"http:\/\/www.health.govt.nz\/your-health\/services-and-support\/health-care-services\/healthline\"\u003eHealthline\u003c\/a\u003e: \u003ca href=\"Tel:0800611116\" title=\"0800 611 116\" rel=\"noopener\" target=\"_blank\"\u003e0800 611 116\u003c\/a\u003e – neongo kuo ke ‘osi a’u tonu ‘o sio ki ho’o toketā pe ko e neesi.\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e","brand":"HealthEd","offers":[{"title":"Default Title","offer_id":34774784049310,"sku":"HE2421","price":0.0,"currency_code":"NZD","in_stock":true}],"thumbnail_url":"\/\/cdn.shopify.com\/s\/files\/1\/0102\/6916\/3582\/files\/HE2421-Meningococcal-Tongan2024-COVER.jpg?v=1723067255"},{"product_id":"meningococcal-disease-dont-wait-take-action","title":"Meningococcal Disease - Don't Wait, Take Action - HE2417","description":"\u003ch1\u003eMeningococcal Disease causes Meningitis\u003c\/h1\u003e\n\u003ch2\u003eDon’t wait – take action\u003c\/h2\u003e\n\u003cp\u003eEven if you think the person has been immunised.\u003c\/p\u003e\n\u003cul\u003e\n\u003cli\u003eMeningococcal disease is fast and can kill or cause serious disability.\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003eGet help \u003cstrong\u003eimmediately\u003c\/strong\u003e if you see one or more of the symptoms below.\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003eThese meningococcal disease symptoms may not all show at once.\u003c\/li\u003e\n\u003c\/ul\u003e\n\u003ch3\u003eSymptoms in babies\u003c\/h3\u003e\n\u003cul\u003e\n\u003cli\u003eHigh fever (may also shiver or have cool hands and feet)\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003eSleepy or floppy or harder to wake\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003eBulging soft spot (fontanelle)\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003eStiff neck\u003cbr\u003e\n\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003eUnusual crying\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003eVomiting\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003eDislike bright lights\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003eSometimes, red or purple spots or bruises on the skin\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003eRefusal to feed\u003c\/li\u003e\n\u003c\/ul\u003e\n\u003ch3\u003eSymptoms in older children and adults\u003c\/h3\u003e\n\u003cul\u003e\n\u003cli\u003eHigh fever and headache\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003eConfusion and sleepiness\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003eJoint pain and aching muscles\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003eStiff neck\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003eDislike bright lights\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003eVomiting\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003eSometimes, red or purple spots or bruises on the skin\u003c\/li\u003e\n\u003c\/ul\u003e\n\u003cp\u003eNot everyone with meningococcal disease gets spots. Don’t wait for spots to appear before getting medical help.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eYou can call \u003ca href=\"http:\/\/www.health.govt.nz\/your-health\/services-and-support\/health-care-services\/healthline\"\u003eHealthline\u003c\/a\u003e free 24 hours a day: \u003ca href=\"Tel:0800611116\" title=\"call 0800 611 116\"\u003e0800 611 116\u003c\/a\u003e\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003ch2\u003eDon’t wait – take action\u003c\/h2\u003e\n\u003cp\u003eIf you or someone in your household is sick with one or more of the symptoms shown over the page, take action immediately.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eThere are different types of meningococcal disease. People can still get meningococcal disease even if they have been immunised against one type of meningococcal disease.\u003c\/p\u003e\n\u003cul\u003e\n\u003cli\u003eAct immediately even if you’re not sure it’s meningococcal disease.\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003eIf it is an emergency, call 111 and ask for an ambulance.\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003eRing a doctor, medical or after-hours-centre or the free Healthline number (\u003cstrong data-mce-fragment=\"1\"\u003e\u003ca href=\"Tel:0800611116\" title=\"call 0800 611 116\" data-mce-fragment=\"1\" data-mce-href=\"Tel:0800611116\"\u003e0800 611 116\u003c\/a\u003e\u003c\/strong\u003e) \u003cstrong\u003eright away\u003c\/strong\u003e, day or night.\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003eSay what the symptoms are.\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003eIf a person has been sent home by the doctor, they must still be watched. Don’t leave them alone.\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003eIf the person gets worse, go straight back to a doctor or the hospital. \u003cstrong\u003eInsist on immediate action.\u003c\/strong\u003e Take this card with you if it helps you explain what is wrong.\u003c\/li\u003e\n\u003c\/ul\u003e\n\u003cp\u003eYou can call \u003ca href=\"http:\/\/www.health.govt.nz\/your-health\/services-and-support\/health-care-services\/healthline\"\u003e\u003cstrong\u003eHealthline\u003c\/strong\u003e\u003c\/a\u003e free 24 hours a day: \u003cstrong data-mce-fragment=\"1\"\u003e\u003ca href=\"Tel:0800611116\" title=\"call 0800 611 116\" data-mce-fragment=\"1\" data-mce-href=\"Tel:0800611116\"\u003e0800 611 116\u003c\/a\u003e\u003c\/strong\u003e – even if you have already been seen by a doctor or nurse.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eCode: \u003cmeta charset=\"utf-8\"\u003e\u003cspan data-mce-fragment=\"1\"\u003eHE2417.\u003c\/span\u003e\u003c\/p\u003e","brand":"HealthEd","offers":[{"title":"Default Title","offer_id":34774784147614,"sku":"HE2417","price":0.0,"currency_code":"NZD","in_stock":true}],"thumbnail_url":"\/\/cdn.shopify.com\/s\/files\/1\/0102\/6916\/3582\/files\/HE2417-Meningococcal.jpg?v=1688684557"}],"thumbnail_url":"\/\/cdn.shopify.com\/s\/files\/1\/0102\/6916\/3582\/collections\/vaccinations-and-immunisations_f51293e8-13a6-471a-a28c-119edcf21dd7.jpg?v=1600659194","url":"https:\/\/healthed.govt.nz\/collections\/topic-vaccinations-and-immunisations\/language-te-taetae-ni-kiribati-kiribati.oembed","provider":"HealthEd","version":"1.0","type":"link"}