{"product_id":"invasive-group-a-streptococcal-infection-igas-information-sheet-samoan-he8177","title":"Invasive Group A streptococcal infection (iGAS) - Information sheet - Samoan - HE8177","description":"\u003ch2\u003eFaama‘i Pipisi Mata‘utia o le Streptococcus Vasega A (iGAS)\u003c\/h2\u003e\n\u003ch3\u003ePepa o Faamatalaga mo i latou sa latalata i se tagata ma‘i\u003c\/h3\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eO le iGAS o se faama‘i mata‘utia e mafua mai i se siama e ta‘ua o le \u003cem\u003eStreptococcus\u003c\/em\u003e Vasega A (iGAS).\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eE mafai e lenei siama ona tupu ai se gasegase ogaoga pe afai e ulu i totonu o vaega o le tino e pei o le toto, maso, po o le ala fanau pe a uma ona fanau se pepe.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eE vave tele ona ma‘i tigāina le tagata i le iGAS ma o nisi taimi e ono maliu ai. E tāua tele le vave ona saili o se fesoasoani tau le soifua malōlōina.\u003c\/p\u003e\n\u003ch2\u003eFaailoga ma āuga – Mea e mafai ona e va‘aia ma lagona\u003c\/h2\u003e\n\u003cp\u003eO āuga o le iGAS e aofia ai o le:\u003c\/p\u003e\n\u003cul\u003e\n\u003cli\u003emaualuga o le fiva(e vevela le tino pe a pa‘i i ai, gatete e le mafai ona taofiofi, e i luga atu o le 38°C le vevela)\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003etigā le ulu\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003elē lelei le mānava (le mafai ona mānava lelei)\/ga‘e\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003eogaoga le tigā o lima po o vae\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003etigā le faaī (faamolemole silasla i fautuaga i le itulau o lo‘o sosoo mai)\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003emūmū pe tigā le pa‘u faataamilo i lavea ma manu‘a (faamolemole silasila i fautuaga i le itulau o lo‘o sosoo mai).\u003c\/li\u003e\n\u003c\/ul\u003e\n\u003ch2\u003eSailia se fesoasoani faafoma‘i\u003c\/h2\u003e\n\u003cp\u003eAfai e i ai ni ou āuga o le iGAS, po o se tasi o lo‘o tou nonofo faatasi e faafuase‘i ona ma‘i tigāina, po o se lagona popole i le tulaga ua iai, faamolemole saili vave se fesoasoani faafoma‘i. E sili ona tāua lenei mea pe afai o oe po o le isi tagata sa latalata i se isi sa ma‘i i le iGAS.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eVave fesoota‘i lau foma‘i faaleaiga po o se auaunaga faalesoifua malōlōina mo se fautuaga. E mafai fo‘i ona e telefoni i le Healthline i le \u003ca href=\"Tel:0800611116\" title=\"0800 611 116\" rel=\"noopener\" target=\"_blank\"\u003e0800 611 116\u003c\/a\u003e — i so‘o se taimi 24\/7 — mo fautuaga faalesoifua malōlōina ma faamatalaga i le isi laasaga e fai. \u003cstrong\u003eI se tulaga faanatinati, telefoni le 111.\u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eAfai o le gagana Samoa lau gagana muamua, e iai faaliliu upu o loo avanoa i le Healthline. Afai e iai se mana‘oga faapitoa, pe tutuli, lē lelei le faalogo, tauaso toe tutuli ma lē matala le tautala, faamolemole silasila i auaunaga faapitoa o loo lisina i le pito i lalo o lenei pepa o faamatalaga.\u003c\/p\u003e\n\u003ch2\u003eFaapefea ona pepesi le iGAS\u003c\/h2\u003e\n\u003cp\u003eO le siama e mafua ai le iGAS e masani ona maua i le faaī ma le pa‘u. E mafai ona pepesi le siama i isi tagata pe a tale, mafatua, kisi pe latalata fo‘i i le isi tagata. E mafai ona e tauaveina lenei siama e aunoa ma se āuga pe faalogoina le ma‘i.\u003c\/p\u003e\n\u003ch2\u003eTagata e sili atu le ono a‘afia i le iGAS\u003c\/h2\u003e\n\u003cp\u003eE mafai ona a‘afia so‘o se tasi i le iGAS, ae e maualuga atu le avanoa pe a e latalata i se tasi ua maua i le iGAS, e pei o:\u003c\/p\u003e\n\u003cul\u003e\n\u003cli\u003etagata o le aiga po o ē o lo‘o tou nonofo faatasi\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003euō vavalalata po o paaga.\u003c\/li\u003e\n\u003c\/ul\u003e\n\u003cp\u003eE to‘atele tagata o ē sa latalata i se tasi ua maua i le iGAS e lē ma‘i ai, ae e tāua pea le mātaitūina o āuga.\u003c\/p\u003e\n\u003ch2\u003eFautuaga faapitoa mo matua ma pepe\u003c\/h2\u003e\n\u003cp\u003eAfai e maua i le iGAS se matua (lea ua fanau) poo le pepe i totonu o le 28 aso talu ona fanau, e ono mana‘omia le togafitiga mo le matua po o le pepe e le‘i a‘afia i le iGAS, ina ia puipuia ai i latou mai le ma‘i.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eO le a fesoasoani le foma‘i po o se tagata tausi soifua e sa‘ili le fualaau talafeagai pe a mana‘omia.\u003c\/p\u003e\n\u003ch2\u003ePuipuiga\u003c\/h2\u003e\n\u003cp\u003eE mafai ona e faaitiitia le avanoa e maua ai ma pasi atu le siama e mafua ai le iGAS i le:\u003c\/p\u003e\n\u003cul\u003e\n\u003cli\u003e\n\u003cstrong\u003efufulu mama o ou lima:\u003c\/strong\u003e Faaaoga le fasi moli ma le suāvai, matua‘i olo, ma faamago lelei ou lima.\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003e\n\u003cstrong\u003eufiufi ou manu‘a:\u003c\/strong\u003e Faamāmā manu‘a ma ufiufi i mea faapipii.\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003e\n\u003cstrong\u003eaua le fa‘aaogāina e le toatele mea e patino i le tagata lava ia:\u003c\/strong\u003e E pei o solo, ipu inu, po o pulumu fulunifo – ‘aua le feaveaia. Afai e tatau ona faaaoga toatele, ia fufulu muamua i se vailaau tā lavalava.\u003c\/li\u003e\n\u003c\/ul\u003e\n\u003ch2\u003eO a mea e ao i tagata na tou felata‘i ona fai?\u003c\/h2\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eAfai sa e latalata i se tagata ua maua i le iGAS,\u003c\/strong\u003e e mafai ona fai pea galuega masani uma, ae ia mātaitū āuga o le iGAS i totonu o lena 30 aso.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eAfai e maua oe po o se tagata o lo‘o tou nonofo faatasi i le faaī tigā i totonu o le 30 aso,\u003c\/strong\u003e aemaise lava pe afai o oe\/po o latou:\u003c\/p\u003e\n\u003cul\u003e\n\u003cli\u003eo oe po o le isi tagata o se Māori po o se tagata Pasefika e i le va o le 3 ma le 35 tausaga le matua\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003ee iai se tagata o le aiga po o se isi i totonu o lou fale na maua muamua i le fiva rumatika.\u003c\/li\u003e\n\u003c\/ul\u003e\n\u003cp\u003eE tāua tele le vave faafeso‘ota‘i o lau foma‘i po o le auaunaga tau soifua malōlōina, tusa lava pe leai ni isi āuga. Ia ta‘u i le foma‘i na e latalata i se tagata na maua i le iGAS.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eAfai e maua oe po o se isi i totonu o le aiga i se faama‘i le pa‘u i totonu o le 30 aso,\u003c\/strong\u003e e tāua le vave faafeso‘ota‘i o le foma‘i po o lau auaunaga faalesoifua malōlōina. Ia ta‘u i ai sa e latalata i se tagata ua maua i le iGAS.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eAfai e te faalogoina ua e ma‘i i totonu o le 30 aso,\u003c\/strong\u003e e tāua le vave faafeso‘ota‘i o lau foma‘i po o se auaunaga tau soifua malōlōina. Ia ta‘u i ai sa e faalatalata i se tagata na maua i le iGAS. E mafai fo‘i ona e ave lenei pepa faamatalaga mo le foma‘i e faitau ai.\u003c\/p\u003e\n\u003ch2\u003eMo fautuaga MAUA FUA mo le soifua malōlōina lautele\u003cbr\u003ema faamatalaga\u003c\/h2\u003e\n\u003cul\u003e\n\u003cli\u003eAsiasi i le upega tafa‘ilagi a le Health New Zealand | Te Whatu Ora \u003ca href=\"https:\/\/www.healthnz.govt.nz\/health-topics\/conditions-treatments\/infectious-diseases\/igas-invasive-group-a-streptococcal-infection\" target=\"_blank\"\u003eiGAS (invasive group A streptococcal infection)\u003c\/a\u003e\n\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003eTelefoni le Healthline i le \u003ca href=\"Tel:0800611116\" title=\"0800 611 116\" rel=\"noopener\" target=\"_blank\"\u003e0800 611 116\u003c\/a\u003e, so‘o se taimi – 24 itula i le aso, 7 aso o le vaiaso 24\/7 – mo fautuaga faalesoifua malōlōina ma faamatalaga i le isi laasaga e fai. E mafai ona filifili e talanoa i se Māori e iai le tomai faapitoa pe a telefoni i le va o le 8 i le taeao ma le 8 i le afiafi. E avanoa fo‘i auaunaga faaliliu upu ma le fesoasoani a le NZ Relay.\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003eMo i latou o lo‘o nonofo po o asiasi i nu‘u i tua, e mafai ona e faafesootai se foma‘i i le taimi ua maea galuega e ala i le Ka Ora Telecare i le 0800 2 KA ORA \u003ca href=\"tel:0800252672\" title=\"call 0800 252 672\" rel=\"noopener\" aria-describedby=\"a11y-external-message\" target=\"_blank\"\u003eKa Ora Telecare\u003c\/a\u003e E avanoa lenei auaunaga i le va o le 5.00 i le afiafi ma le 8.30 i le taeao i aso faigaluega, ma 24 itula i faaiuga o vaiaso ma aso malolo o le atunuu.\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003eO auaunaga fua a le \u003ca href=\"https:\/\/nzrelay.co.nz\/index\" aria-describedby=\"a11y-external-message\"\u003eNew Zealand Relay Services\u003c\/a\u003e e mafai ona maua i le nzrelay.co.nz mo i latou e lē mafai ona faalogo, faigatā le faalogo, tauaso ma lē mafai ona talanoa lelei.\u003c\/li\u003e\n\u003c\/ul\u003e\n\u003ch2\u003eLaina Fesoasoani o Tui Puipui mo Tagata e iai Manaoga Faapitoae\u003c\/h2\u003e\n\u003cp\u003e\u003cspan\u003eO lo‘o iai se laina fesoasoani faapitoa mo le lagolago i tagata e iai mana‘oga faapitoa mai le Aso Gafua i le Aso Faraile, i le va o le 8.00 i le taeao ma le 5.00 i le afiafi. Telefoni fua i le \u003ca rel=\"noopener\" title=\"call 0800 11 12 13\" href=\"tel:0800111213\" aria-describedby=\"a11y-new-window-external-message\" target=\"_blank\"\u003e0800 11 12 13\u003c\/a\u003e po o le \u003ca rel=\"noopener\" title=\"text 8988\" href=\"sms:8988\" aria-describedby=\"a11y-new-window-external-message\" target=\"_blank\"\u003etext i le 8988\u003c\/a\u003e mo se fesoasoani \u003c\/span\u003e\u003cspan\u003ema faamatalaga. E mafai fo‘i ona e asiasi i le\u003c\/span\u003e \u003ca href=\"https:\/\/healthpoint.co.nz\/disability-helpline\/\"\u003eDisability Helpline\u003c\/a\u003e\u003cimg\u003e\u003c\/p\u003e","brand":"HealthEd","offers":[{"title":"Default Title","offer_id":49101223231716,"sku":"HE8177","price":0.0,"currency_code":"NZD","in_stock":true}],"thumbnail_url":"\/\/cdn.shopify.com\/s\/files\/1\/0102\/6916\/3582\/files\/3.1HE8177CDiGASIS_Samoan.jpg?v=1780889208","url":"https:\/\/healthed.govt.nz\/products\/invasive-group-a-streptococcal-infection-igas-information-sheet-samoan-he8177","provider":"HealthEd","version":"1.0","type":"link"}