{"product_id":"rheumatic-fever-information-sheet-gagana-samoa-samoan-he8170","title":"Rheumatic fever - information sheet - Gagana Sāmoa (Samoan) - HE8170","description":"\u003ch3\u003ePepa fa’amatalaga\u003c\/h3\u003e\n\u003ch2\u003eFiva Rumatika\u003c\/h2\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eO le fiva rumatika o se faama‘i ogaoga ma e mafai ona matua‘i faaleaga ai lou fatu. O le tigā o le faa‘ī e masani ona fai ma lapataiga muamua e māta‘itūina. O le faama‘i e aupito afaina ai tagata e i le va o le 3 ma le 35 tausaga le matutua. \u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eO le nonofo faatasi ma sē ua maua i le fiva rumatika e avea ma mea e maualuga ai foi le lamatia o oe i le maua i le faama’i.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eFaafesootai loa lau foma‘i faaleaiga, se foma’i, o le Hauora, o se auaunaga faalesoifua malōlōina, pe telefoni FUA le Healthline i le \u003ca rel=\"noopener\" title=\"call 0800 611 116\" href=\"Tel:0800611116\" target=\"_blank\"\u003e0800 611 116\u003c\/a\u003e i soo se taimi, 24\/7\u003c\/strong\u003e pe afai o se tasi o lou aiga e i le tausaga 3 i le 35 e tigā le faa’ī.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eSaili fautuaga faalesoifua malōlōina i soo se taimi e tupu ai lenei mea ona o le siama e mafua ai le fiva rumatika e sau ma toe sau foi\/ fefoifoia’i.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eE ui lava o le faa‘ī tigā o le ulua‘i faailoilo, o le fiva rumatika e mafai foi ona:\u003c\/p\u003e\n\u003cul\u003e\n\u003cli\u003eFaaleagaina le fatu\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003eE tupu ai le tigā o tuli, tapuvae, tuli lima po o isi foi so’ogā ivi.\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003eE mafua ai le tu’utase’i o gaioiga a lima ma ogalima.\u003c\/li\u003e\n\u003c\/ul\u003e\n\u003cp\u003eAfai ua maua se tasi i le fiva rumatika, e ono tupu ai manu‘a tumau i alatoto o o latou fatu. O le mea lea e ta‘ua o le faama‘i o le fatu rumatika. O tagata e maua i le fiva rumatika po o le faama‘i o le fatu rumatika e manaomia le faia o le tui faamate siama i le ta‘i 28 aso (fa vaiaso) ma e lē itiiti ifo ma le 10 tausaga le umi, ina ia taofia ai le toe tupu o le fiva rumatika atoa ai ma le taofia o le faaleagaina tele o le fatu. O nisi taimi o tagata ua maua i le fiva rumatika e uma ane ua manaomia le taotoga o le fatu.\u003c\/p\u003e\n\u003ch3\u003eO a mea e mafua ai le fiva rumatika\u003c\/h3\u003e\n\u003cp\u003eO le fiva rumatika e mafua maii le siama e ta‘ua o le Group A Streptococcus po o le “strep”.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eO lenei siama e nofo i totonu o lou faa‘ī e aunoa ma ni ou āuga, ae mo nisi tagata, e tigā ai le faa‘ī pe faama‘ia ai le faa‘ī (e ta‘ua o le strep throat).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eO nisi tagata e maua i le strep throat e oo ina maua i le fiva rumatika. E tāua tele le vave ona sailia o se togafiti mo faa‘ī tigā, e fesoasoani lea i le taofia o le salalau o le le siama (strep bacteria).\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eO nisi suesuega e alia‘e ai o le faama‘i o le strep skin e ono iai le sootaga ma le fiva rumatika, ae e le o manino pe mafua ai. \u003c\/p\u003e\n\u003ch3\u003eFaailoga ma foliga vaaia po o āuga – o mea e vaaia ma faalogoina\u003c\/h3\u003e\n\u003ch4\u003eVave ona saili togafiti mo faa‘ī tigā\u003c\/h4\u003e\n\u003cp\u003eO le tigā o le faa‘ī o le āuga autu lea o le strep throat. I tamaiti, o faailoga o faa‘ī tigā e aofia ai le faigata ona folo pe faigata ona ‘ai ma inu.\u003c\/p\u003e\n\u003ch4\u003eIa māta‘itū faailoga vaaia o le fiva rumatika\u003c\/h4\u003e\n\u003cp\u003eE le o tagata uma e maua i le strep throat e maua i le fiva rumatika. O tagata e maua i le fiva rumatika e maua foi i faailoga vaaia nei, pe a ma le tasi i le lima vaiaso talu ona tigā le faa‘ī.\u003c\/p\u003e\n\u003cul\u003e\n\u003cli\u003eTigā le faagaioiga o so’ogā o ivi – o le āuga taatele lea o le fiva rumatika. E ono mūmū so’ogā o ivi, fufula ma faalogoina le vevela. E aofia ai suilapalapa, tuli, tuli lima, tapuvae ma tapulima. E eseese so’ogā ivi e ono tigā i lea aso ma lea aso. O le tigā o le faagaioiga o so’ogā ivi e ono tupu ai le setusetu pe faigata na savali ona o le tigā.\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003eE ga’e – E latou te faalogoina le ga’ega’e gofie nai lo le masani ai pe a faamalosi tino\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003ePapala po o le mūmū mageso\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003ePatupatu laiti ae lē tigā i lalo o pa‘u o tulilima, tapu lima, tuli, tapu vae po o le ivitū.\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003eE tu‘utase‘i le gaioi o lima, o vae, o le laulaufaiva, ma foliga. E foliga mai e fitivale, e lē nofo filemu ma e aafia ai foi le tusitusi. E mapu gaioiga pe a moe.\u003c\/li\u003e\n\u003c\/ul\u003e\n\u003cp\u003eO tamaiti ma tupulaga talavou e ono maua foi i le:\u003c\/p\u003e\n\u003cul\u003e\n\u003cli\u003eManava tigā\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003ePa‘ū le mamafa\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003eGagase\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003eMaualuga le fiva, 38°C ma sili atu mo nai aso\u003c\/li\u003e\n\u003c\/ul\u003e\n\u003cp\u003eE mavae se taimi ona mou atu lea o nei āuga. Ae paga lea ua faaleagaina le fatu ma e ono tumau.\u003c\/p\u003e\n\u003ch3\u003eSaili fautuaga faalesoifua malōlōina\u003c\/h3\u003e\n\u003cp\u003e\u003cstrong\u003eAfai o oe po o se tasi o lou aiga e i le va o le 3 i le 35 tausaga e tigā le faa’ī, faafesootai loa lau foma’i faaleaiga, se foma’i, o le Hauora po o le auaunaga faalesoifua malōlōina, pe telefoni FUA le Healthline i le \u003ca rel=\"noopener\" title=\"call 0800 611 116\" href=\"Tel:0800611116\" target=\"_blank\"\u003e0800 611 116\u003c\/a\u003e i soo se taimi 24\/7. \u003c\/strong\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eO lau auaunaga faalesoifua e ono fia faia ni suesuega mo le siama o le strep, ma o oe po o se tasi o lou aiga e ono tuu atu iai ni vailaau po o fualaau. O le fa‘aaogaina\/inuina o vailaau\/fualaau tapē siama e fesoasoani e taofia oe po o isi o lou aiga mai le mauaina o le fiva rumatika.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eE mafai ona maua le tagata le fiva rumatika e sili atu i se taimi e tasi, o lea la e tāua tele le siakiina o faa’ī tigā i taimi uma e tupu ai lenei mea.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003eE ono manao lau foma‘i e siaki pe iai ni ma‘i o le pa‘u mai le siama o le strep ma togafitia loa i vailaau po o fualaau tapē siama. O le siama o le strep e faama’ia ai le pau e ono tupu ai:\u003c\/p\u003e\n\u003cul\u003e\n\u003cli\u003eMūmū mageso i le pau ma lālā vevela e malo ma pa’upa’ua (masani e si’o le isu, gutu ma vae), pe\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003e Mūmū, mafanafana, fufula ma ma’ale’ale pe tigā le pau.\u003c\/li\u003e\n\u003c\/ul\u003e\n\u003ch3\u003ePuipuiga \u003c\/h3\u003e\n\u003cp\u003eO le siama e salalau gofie i totonu o aiga, aemaise pe a toatele e nonofo ma momoe faatasi i se potu.\u003c\/p\u003e\n\u003cp\u003ePeitai ane e iai auala e mafai ona uia e faaitiitia ai le pepesi o le siama:\u003c\/p\u003e\n\u003cul\u003e\n\u003cli\u003e‘Aua le fa‘aaoga toateleina fagu inu, naifi, sipuni, tui, meaai pe mama foi meaai mo pepe. O le faaaoga toatele e pasi atu ai le siama o le strep mai lea tagata i le isi.\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003e‘Aua le kukaina meaai mo isi a o e ma’i pe iai foi ma’i o le pa‘u ia te oe\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003ePupuni lou gutu ma le isu pe a tale, mafatua ma tiai solosolo pepa pe a uma, matuā fufulu lima i se fasimoli ma vai ma faamago lelei.\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003e‘Aua nei momoe toatele tagata i se potu ma momoe faatasi i moega pe a talafeagai.\u003c\/li\u003e\n\u003c\/ul\u003e\n\u003ch3\u003eMo nisi faamatalaga\u003c\/h3\u003e\n\u003cul\u003e\n\u003cli\u003eAsiasi i le upegatafailagi a le Health New Zealand | Te Whatu Ora \u003ca rel=\"noopener\" title=\"Rheumatic fever\" href=\"https:\/\/www.healthnz.govt.nz\/health-topics\/conditions-treatments\/infectious-diseases\/rheumatic-fever\" target=\"_blank\"\u003eRheumatic fever\u003c\/a\u003e\n\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003eE lē totogia le NZ Relay Services e maua \u003ca href=\"https:\/\/nzrelay.co.nz\/index\"\u003eNew Zealand Relay Services\u003c\/a\u003e pe afai e Tutuli, lē lelei le faalogo, tutuli-tauaso pe lē matala le tautala.\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003eTelefoni i le Healthline \u003ca rel=\"noopener\" title=\"call 0800 611 116\" href=\"Tel:0800611116\" target=\"_blank\"\u003e0800 611 116\u003c\/a\u003e i soo se taimi 24\/7, e leai se totogi, mo fautuaga ma faamatalaga lautele faalesoifua malōlōina mo le mea e tatau ona fai. E mafai ona e fesili e talanoa i se Maori e iai lona tomai faapitoa pe a e valaau i le va o le 8am ma le 8pm. O lo o maua foi fesoasoani i Faaliliu Upu ma le NZ Relay\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003eMo tagata e nonofo pe asiasi i nuu i tua e mafai ona faafesootai se foma’i pe a manava galuega i le Ka Ora Telecare 0800 2 KA ORA \u003ca rel=\"noopener\" title=\"call 0800 252 672\" href=\"Tel:0800252672\" target=\"_blank\"\u003e0800 252 672\u003c\/a\u003e pe o le \u003ca href=\"https:\/\/kaora.co.nz\/app\/\"\u003eKa Ora Telecare\u003c\/a\u003e O lenei auaunaga e mai le 5:00pm – 8:30am Aso Gafua i le Aso Faraile, ae 24 itula le Aso Toonai ma le Aso Sa ma aso malōlō a le Mālō.\u003c\/li\u003e\n\u003cli\u003eO le telefoni faapitoa e fesoasoani mo i latou e iai Aafiaga Tumau e tatala i Aso Gafua i le Aso Faraile, mai le 8:00am i le 5:00pm. Telefoni fua i le \u003ca rel=\"noopener\" title=\"call 0800 11 12 13\" href=\"Tel:0800111213\" target=\"_blank\"\u003e0800 11 12 13\u003c\/a\u003e pe text \u003ca rel=\"noopener\" title=\"text 8988\" href=\"SMS:8988\" target=\"_blank\"\u003e8988\u003c\/a\u003e mo se fesoasoni ma faamatalaga pe asiasi i le \u003ca href=\"https:\/\/healthpoint.co.nz\/disability-helpline\/\" title=\"Disability Helpline\" rel=\"noopener\" target=\"_blank\"\u003eDisability Helpline\u003c\/a\u003e\n\u003cp\u003e\u003cbr\u003e\u003c\/p\u003e\n\u003cbr\u003e\n\u003c\/li\u003e\n\u003c\/ul\u003e","brand":"HealthEd","offers":[{"title":"Default Title","offer_id":49185865629924,"sku":"HE8170","price":0.0,"currency_code":"NZD","in_stock":true}],"thumbnail_url":"\/\/cdn.shopify.com\/s\/files\/1\/0102\/6916\/3582\/files\/4.0HE8170CDAcuteRheumaticFeverIS_Samoan.jpg?v=1781833089","url":"https:\/\/healthed.govt.nz\/products\/rheumatic-fever-information-sheet-gagana-samoa-samoan-he8170","provider":"HealthEd","version":"1.0","type":"link"}